Despre stările noastre de neputință este
greu să vorbim. Pentru că atunci când vorbim este greu să nu retrăim măcar
puțin din ele. Oricât de bine ne-am fi închis sufletește pentru a nu simți durerea,
oricât de "puternici" ne-am plăcea să credem că suntem, aceste stări există și ne
urmăresc chiar și în cazul când am parcurs o bună parte din drumul
autocunoașterii.
Acest subiect este tabu mai ales în cazul persoanelor care sunt traineri, coach sau psihologi deoarece zice-se că
nu poți ghida pe cineva spre autocunoaștere decât dacă ai depășit definitiv de "căderile".
Astfel s-a ajuns să se înrădăcineze falsa credință că psihologii și trainerii sunt supra-oameni și
că viața lor este o continuă stare de entuziasm. Sincer vorbind eu nu am cunoscut
pe nimeni care să fi ajuns la acea stare de echilibru definitiv ci mai curând cunosc
oameni care au învățat să intre în controlul stărilor lor, să nu mai cadă în dramă și să facă față cu ușurință
sinusoidelor din viața lor.
În realitate cred că tocmai mărturisirile
acestor căderi ne apropie. Am avut suficiente experiențe care mi-au confirmat
că oamenilor aflați într-o astfel de stare de neputință le face mai bine să
știe că toți oamenii trec prin astfel de stări și că acestea sunt firești, decât
să fie "încurajați" forțat cu discursuri gen "wooow, dar nu mai gândi negativ", "hai,
ieși cât mai repede de-acolo că nu-ți face bine", "lasă că-ți trece", etc. Asta deoarece unele
astfel de încurajări pot să adâncească persoana în starea respectivă
deoarece adaugă acesteia autoînvinuirile ce vin din percepția că doar ea nu
poate ieși din stare, așa cum spuneam și aici (link).
Am găsit de curând o minunată mărturisire care mi-a mers direct la suflet. Este a unui om pe care îl consider
extrem de curajos pentru câte puncte pe "i" a pus în cazul acestui subiect atât
de delicat. Este vorba despre mărturisirea lui Andrew Solomon – scriitor de reputație internațională, activist în domenii precum cultură, psihologie, politică, sănătate mentală, etc., una dintre cărțile sale "The Noonday Demon: An Atlas of Depression" ("Demonul amiezii: O anatomie a depresiei") câștigând premiul National Book Awards (S.U.A) și fiind în finala premiului Pulitzer în 2002. Consider că este o mărturisire care merită ascultată cu sufletul și dată
mai departe cu toată inima..
Articole conectate găsiți aici (link) și aici (link).
Cartea scrisă de Andrew Solomon a fost inclusă în lista The Times a celor mai bune o sută de cărţi ale deceniului, Daniel Goleman descriind-o ca fiind "O călătorie de o sinceritate sfâșietoare printr-una dintre cele mai sumbre încăperi ale sufletului omenesc." A fost tradusă și editată și în limba română :
"Demonul amiezii" - comandă online aici-link - transport gratuit oriunde în țară.
Recomand de asemenea:
- "Exerciții de meditație pentru depașirea depresiei" - M. Williams, J. Teasdale, Z. Segal, J. Kabat-Zinn - comandă online aici-link;- "Ieșirea din depresie" -Dominique Barbier- comandă online aici-link;
- "Învinge depresia înainte ca ea să te învingă" -Robert L. Leahy- comandă online aici-link;
- "Flux. Psihologia fericirii" -Mihaly Csikszentmihalyi- comandă online aici-link;
- "Despre fericire, viață și multe altele" -Dalai Lama- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, își urez bun venit! Sper să găsești subiecte utile în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗
