"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©
Se afișează postările cu eticheta viitor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta viitor. Afișați toate postările

duminică, 19 iulie 2015

Despre viitor cu...umor (+ recomandare film)

Cea mai mare frică a oamenilor nu cred că este frica de moarte (deoarece ne-am dat seama cu toții că nu îi putem supraviețui :))) ci cea față de viitor. Oricare ar fi forma sa, chiar dacă acesta s-a petrecut deja sau se petrece chiar în acest moment (apropo de ceea ce spuneam în articolul precedent), percepția noastră asupra curgerii unidirecționale a timpului rămâne aceeași iar teama - de asemenea.
Dacă am deveni conștienți de interconectarea lucrurilor, de faptul că ceea ce ni se întâmplă, oricare ar fi situația, e mereu ceea ce ni se potrivește (energetic vorbind), dacă am deveni conștienți că singura noastră treabă e persoana din interiorul corpului nostru :)) (link), dacă...., dacă..., dacă..., atunci ne-am mai relaxa puțin sau poate chiar de tot :)). Sau poate că nu.. (link)
Tocmai spre relaxare și amuzament, dau mai departe astăzi un discurs al remarcabilei Sarah Jones, discurs în care ne vorbește despre ce ne rezervă viitorul, în feluri diverse și pline de un umor contagios...


Filmul pe care îl recomand astăzi este unul care a reușit să câștige 93 de premii și a fost nominalizat pentru încă 116. Este vorba despre "Up in the air" - ecranizarea romanului cu același titlu scris de Walter Kirn (comandă online aici), despre care The Wall Street Journal spunea că: "aruncă pur și simplu în aer valorile Americii corporatiste iar ironia ingenioasa a lui Kirn mătura întregul peisaj contemporan, cu gratie și, uneori, empatie." Îl recomand deoarece este serios (ceea ce veți vedea poate deveni o atitudine generalizată iar asta nu ar fi bine deloc) dar este și amuzant în același timp, fiind un fel de... radiografie a lumii în care trăim și reflectându-ne fațete pe care le conținem fiecare dintre noi. Filmul poate fi vizionat online aici-link, aici-link sau aici-link.
Găsiți ceva... conectat și amuzant aici-link, aici-link și aici-link. Despre viitor, de fapt, despre o variantă anume, se vorbește în documentarul care există aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să restabilim armonia în viața cotidiană. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate", "Resurse video" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta sau punând un cuvânt în căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare


miercuri, 15 iulie 2015

Descoperire uimitoare: timpul nu e ceea ce credem. 2 implicații care dizolvă credințe de bază.

"În fiecare zi, fiecare dintre noi face o mulțime de alegeri care vor avea impact asupra vieților noastre. (...) Unele vor părea cutremurător de importante, în timp ce altele vor părea complet nesemnificative. Dar ce trebuie să știm neapărat este că fiecare alegere, importantă sau nu, ușoară sau dificilă, pe care o luăm în mod individual sau colectiv, ne modifică cursul vieții. Calitatea alegerilor noastre va hotărî dacă ne vom lupta cu frustrările sau vom trăi o viață extraordinară - viața visurilor noastre." - Debbie Ford – Întrebările potrivite (link).
***
Desigur, fragmentul de mai sus are un sens profund și cred că nimeni nu se poate îndoi de veridicitatea lui. Mai mult chiar, despre faptul că alegerile noastre creează realitatea a auzit oricine, iar crearea realității a ajuns atât de... la modă încât a devenit subiectul unor seminarii de dezvoltare personală și spirituală de succes. 😂

De curând însă, fizicienii au demonstrat experimental (matematic era deja demonstrat) că evenimentele din prezent și acelea din viitor afectează trecutul. Da, ați citit bine: viitorul afectează (schimbă) trecutul. Greu și de imaginat dar și mai greu de înțeles cu mintea noastră care este obișnuită cu curgerea unidirecțională a timpului și cu legea cauză-efect căreia DOAR timpul îi dă sens. Detaliile experimentului se găsesc în articolul original aici-link (tradus aici-link).

Am vrut să scriu despre asta chiar în ziua când am dat peste articolul original (acum o lună), dar pentru că trei persoane cărora le-am adus la cunoștință descoperirea (doar ca titlu: viitorul afectează trecutul) m-au întrebat simplu "Așa.., și..?", mi-am dat seama că fără a vorbi despre implicații, informația ca atare nu prezintă nici o importanță (nefiind înțeleasă).

Ca să se înțeleagă mai bine ideea, iată un exemplu: să zicem că un om nu face o anumită acțiune pentru că, într-un fel de care NU e conștient, "știe" că, dacă ar face-o, aceasta ar avea consecințe negative. Subliniez, nu vorbesc aici despre intuiție și nici despre acțiunile despre care știm în mod rațional că ar putea avea consecințe nedorite. Vorbesc de cazul în care fenomenul este total irațional, când lucrurile se petrec ca și cum ceva din el ar "cunoaște" ceea ce numim "viitor".

Să vedem ce implică asta... Cum spuneam mai sus, toate credințele noastre au la bază curgerea unidirecțională a timpului și legea cauză-efect. Ne e greu (dacă nu chiar imposibil) să ne imaginăm cum cauza și efectul ar putea avea loc simultan. Dar să ne imaginăm că efectul ar putea avea loc înaintea cauzei (= ceea ce numim viitor afectează trecutul)...asta chiar este peste limita unei imaginații fie ea și sclipitoare.

I.1. Una dintre credințele în care s-a investit (și se investește) foarte multă energie este istoria umanității. Dacă studiul istoriei s-ar face în mod detașat, doar pentru a învăța din greșeli și pentru a nu le repeta, acest lucru ar fi foarte util în vederea construirii unei vieți armonioase atât la nivel individual cât și la nivel de societate. Însă oamenii s-au atașat de istoria umanității (și de istoriile personale, desigur 😂, iar asta s-a transformat în naționalism (respectiv în individualism, egocentrism, superioritate), discriminare, separare și multe altele culminând cu războaie, conflicte armate, cheltuieli exagerate pe înarmare (pe care le consider inutile atâta vreme cât există oricum armele de distrugere în masă sau acelea biologice, tehnologia de ultimă generație, etc. care pot face să dispară omenirea în câteva zile)

Atașamentul față de istoria umanității (sau de cea personală) ar avea (poate) vreun sens doar dacă timpul ar fi unidirecțional, dacă dimensiunea materială ar fi tot ceea ce există și dacă am considera că doar aceasta este singura care ne definește. Și chiar dacă ar fi așa, poate ar fi cazul să luăm în considerare faptul că doi oameni care sunt martori ai unui eveniment percep și povestesc acel eveniment în moduri diferite, astfel încât "poveștile" (chiar și acelea din istorie) ajung la fiecare nouă generație modificate de generația din urmă în funcție de o mulțime de factori subiectivi.

Această descoperire, alături de teoria universurilor paralele și de multe altele (neluate în seamă nici de ziare, nici de televiziuni sau media virtuală) ne demonstrează că suntem atașați de o iluzie cu foarte multe fațete care, e drept, este foarte persistentă (aducându-ne aminte de vorbele lui Einstein care spunea: "The distinction between the past, present and future is only a stubbornly persistent illusion").

I.2. O altă credință adoptată de din ce în ce mai mulți oameni este reîncarnarea. Aceasta explică foarte bine cunoștințele pe care le avem de niciunde, fenomenele de déjà-vu, secvențele de experiențe (numite "flash"-uri) care ne apar câteodată în fața ochilor dar știm că nu le-am trăit niciodată (și totuși par atât de reale), visele în care suntem foarte… conștienți (încât avem toate simțurile active) și ne vedem trăind în alte timpuri, cazurile în care copiii povestesc experiențe detaliate pe care nu le-au trăit (dar includ evenimente și locuri care există sau au existat în această realitate), etc.

Mărturisesc că încă de la primii pași pe calea cunoașterii am acceptat și eu reîncarnarea ca fiind singura explicație pentru toate acestea și pentru multe altele. Dar pe tot drumul parcurs era ceva în mine care mă oprea să fiu convinsă și-mi "șoptea" că e ceva ce oamenii (și eu printre ei 😂 nu reușesc să perceapă senzorial și să înțeleagă din cauza iluziei induse de timp - această dimensiune importantă a experienței subiective.

Deși această descoperire științifică nu mi-a adus veriga lipsă a înțelegerii funcționării acestei iluzii, măcar mi-a justificat intuiția care m-a urmărit de-a lungul vieții în privința istoriei și reîncarnării.

De câțiva ani înclin să cred că nu este vorba de o re-încarnare (care presupune curgerea unidirecțională a timpului într-un univers unic) ci probabil de o experiență simultană, o întrepătrundere a unei mulțimi infinite de momente "acum" care se desfășoară într-o infinitate de universuri "paralele" (nu în sensul geometric), un fel de "entanglement cuantic" a acestora. Da, știu că e imposibil de imaginat sau de înțeles așa ceva, însă experimentul de care spuneam conduce către o astfel de idee.

Deci, poate ar fi cazul să ne eliberăm de obsesia căutării explicațiilor în viețile "anterioare" care, oricum, masca frumos găsirea unor justificări dragi ego-ului (gen: poate, poate, vom fi fost cine știe ce regi/regine, împărați/împărătese 😂 sau poate găsim o justificare pentru acum să ne purtăm aiurea cu X sau cu Y, să nu mai simțim vinovăție când facem asta, etc.). Putem spune mult și bine că suntem în căutarea a cine știe ce explicații nobile sau că ne dorim foarte mult să iertăm pe cineva, dar sub acest motiv aparent sunt mereu dorințe ale ego-ului care vrea recunoașteri, validări, etc.


Sunt multe implicații ale acestei descoperiri, e drept, mai puțin detectabile la prima vedere/înțelegere, dar foarte importante pentru direcțiile în care ne investim energia și pentru modul în care optăm pentru una sau alta din diversele surse de informație. 😁

(!) Să fim rezervați în privința credințelor noastre iraționale ajută mult la detașarea de acestea atunci când un experiment științific le invalidează, la evitarea unor frustrări și/sau suferințe inutile și la formarea unui eu flexibil și adaptabil la orice situație.

Reamintesc mai jos unul dintre materialele video de mare valoare informațională: "Iluzia timpului" - ce reprezintă episodul 2 din seria de 4 apărută sub titlul "Textura Cosmosului" elaborată de Brian Greene și echipa sa. Vizionare plăcută și.. cu folos..


Pentru o înțelegere mai bună a "funcționării" Universului în care ne-am întâlnit recomand episoadele seriei de documentare: (ep.1) Ce este spațiul (link), (ep.2) Iluzia timpului (link) (unde am postat inițial episodul de mai sus), (ep.3) "Saltul cuantic" (link) și (ep.4) "Univers sau Multivers" (link).

Dintre filmele care au încercat să pună în scenă ideea universurilor paralele cred că cel mai bine a reușit acest lucru filmul "Interstellar" care merită vizionat de cel puțin două ori pentru a fi înțeles. Îl puteți viziona online aici-link sau aici-link.

Recomand cu drag cărțile lui Brian Greene care au darul de a explica lucruri complicate pe înțelesul tuturor și au calitatea de a fi mai palpitante decât un film SF 😁:
- "Universul elegant" - comandă online aici-link;
- "Realitatea ascunsă" - comandă online aici-link;
și încă două cărți dragi mie:
- "Cosmos" -Carl Sagan- comandă online aici-link;
- "Lumea și demonii ei" -Carl Sagan- comandă online aici-link.
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Sunt aici peste 600 de articole ce cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și pentru relaxare și bucurie în suflet. Poți căuta un subiect care îți place folosind lista cuvintelor cheie din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗 *>:D< îmbrăţişare


marți, 13 august 2013

Cele 4 "porți" prin care va trece omenirea în următorii ani

Atunci când vorbim despre viitor este bine să ne amintim că fiecare alegere din fiecare moment (atât la nivel individual cât și la nivel de societate) modifică efectiv istoria. Nu sunt cuvinte prea mari, e pe bune. Chiar dacă alegerile sunt sau nu conștiente, realitatea se modifică permanent, modelându-se asemeni unui fluid.

Acesta este motivul pentru care nu cred în previziuni ci în probabilități - lucru despre care am vorbit și în alte articole. Astfel, un eveniment se va întâmpla cu o probabilitate mai mare cu cât numărul de oameni care fac alegeri ce converg în acel sens este mai mare. 

Desigur, putem oricând să facem o "previziune" luând în considerare condițiile existente la un moment dat, dar previziunea respectivă va fi valabilă numai în raport cu condițiile acelui moment. Nu fac nici o referire la universurile paralele deoarece lucrurile pe care le-am amintit mai sus s-ar complica mult prea mult.:))


Am vrut doar să reamintesc aceste lucruri deoarece doresc să împărtășesc o discuție foarte faină despre viitorul omenirii. Este vorba despre o emisiune în care sunt expuse multe informații de mare valoare printre care și patru "porți" (sau praguri, cele mai probabile) prin care va trece omenirea în următorii ani. Expunerea este făcută de un remarcabil om de știință român, un OM pe care am onoarea să-l cunosc personal, domnul fizician Andrei Dorobanțu - cercetător în cadrul Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele.

Despre Universul privit ca rețea, despre fizica cuantică și implicațiile ei în viața noastră actuală și viitoare, despre comuniunea dintre științe și transcendent/spiritualitate și despre predicțiile de care vorbeam mai sus - totul în termeni foarte simpli - într-o emisiune de excepție realizată de conf.univ.dr. Matei Georgescu care îl are ca invitat pe domnul fizician Andrei Dorobanțu. Merită fiecare minut, vizionare plăcută!


REMINDER:
Te invit într-un loc de basm, într-o atmosferă faină, de suflet, să regăsim Bucuria de A FI 😍. În perioada 26-30 august, într-un mod relaxat, "de vară", vom discuta despre transformarea interioară autentică și despre cum să trăim în pace cu noi înșine și cu lumea. Vom face o mulțime de chestii faine dar vor fi și multe surprize. UNDE: Câmpulung Moldovenesc - click AICI pentru detalii. Te aștept cu drag și bucurie 💗
***
O altă emisiune cu domnul fizician Andrei Dorobanțu cu titlul CERN, Universurile Paralele și Călătoria în Timp - găsiți în articolul de aici-link. Tot despre universurile paralele și aici-link.

Pentru cei care vor să pătrundă mai adânc în tainele universului recomand cărțile lui Brian Greene care au darul de a explica lucruri complicate pe înțelesul tuturor și au calitatea de a fi mai palpitante decât un film SF:
- "Universul elegant" - comandă online aici-link;
- "Realitatea ascunsă" - comandă online aici-link;
și încă două cărți dragi mie:
- "Cosmos" -Carl Sagan- comandă online aici-link;
- "Lumea și demonii ei" -Carl Sagan- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual ne ajută să evoluăm și să devenim din ce în ce mai conștienți. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


duminică, 4 august 2013

Recomandare film - Premoniția

Dintotdeauna mi-au plăcut filmele al căror scenariu este imprevizibil. De ce? Pentru că asta le apropie mai mult de viața "reală". Pentru că, oricâte "măsuri de precauție" ne-am lua, viața ne ia de foarte multe ori prin surprindere. Singurul lucru pe care îl putem face în vederea adaptabilității este să ne antrenăm cât mai bine emoțiile și mintea. Așa am ajuns să practic acest "sport" și să propun și aici astfel de exerciții de imaginație.

Filmul pe care îl recomand astăzi - "Premoniția" - este unul ce respectă ideile de mai sus, anume ne poartă într-o poveste ale căror întorsături sunt greu de anticipat. Titlul său spune deja cam care ar fi firul roșu al acestuia dar nu vreau să vă spun nimic mai mult despre el. Vă spun doar că este un bun exercițiu de flexibilizare și adaptare la situații neprevăzute, eficiența acestuia fiind determinată bineînțeles de măsura în care ne transpunem în povestea personajului principal, rol interpretat excelent de Sandra Bullock.

L-am găsit acum câteva zile pe acest site, iată-l mai jos, dar pentru o calitate video bună recomand cumpărarea DVD-ului. Vizionare plăcută!


Posibil să îți placă și recomandările de aici (link), aici (link) și aici (link).
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, mă bucur că ești aici! Poți găsi alte recomandări de filme (artistice) aici (link) sau documentare aici (link). Sau poți alege subiectele preferate din tabelul cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


sâmbătă, 27 iulie 2013

Cum se vede lumea la 16 ani

Mulți oameni, printre care și eu, avem proaspete în inimă și în minte visele pe care le aveam la 16 ani. Elanul și încrederea care ne erau tuturor bune prietene. Pentru unii dintre noi, cei visători, acestea au rămas la fel, deși au trecut prin diverse perioade de minus și prin numeroase transformări.

Acum ceva vreme am avut curiozitatea să aflu cum se vede lumea acum prin ochi de 16 ani, așa că am rugat câțiva adolescenți să-mi se răspundă în scris la căteva întrebări. Printre aceste întrebări, una dintre ele a fost: Ce motive opresc oamenii să fie altruiști?
M-au impresionat multe răspunsuri și m-am gândit că ne-ar face bine tuturor o incursiune în câteva astfel de păreri. M-am gândit că e posibil ca acestea să ne sensibilizeze și să luăm măsuri în direcția exemplului pe care noi cei "maturi" îl oferim acestora. Astăzi vă ofer unul dintre răspunsuri exact așa cum l-am primit:

"În primul rând pot spune că omenirea s-a schimbat foarte mult față de vremurile de demult. Deoarece trăim în secolul vitezei iar noi suntem mereu pe fugă și lipsiți de timp și cred că de aceea majoritatea oamenilor nu sunt atrași prea mult de îngijirea sau bunăstarea celor din jur. Să faci un gest frumos pentru unii nu înseamnă nimic deoarece ei nu știu căt de frumos e acel lucru.
Alți oameni nu sunt atenți cu ceilalți din simplul fapt că își spun: "Nu îl cunosc". Ei sunt convinși că dacă faci un bine unui necunoscut nu are cum să-ți întoarcă favorul. Dar oare e chiar așa? Nu, nu e! Dacă faci un bine acesta trebuie făcut din toată inima și nu doar pentru a primi ceva în schimb.
Un alt motiv și cel mai dureros este invidia. Sunt oameni care pur și simplu displac pe toată lumea sau nu vor să ajute pentru că ei au avut parte de greutăți în viață sau că la rândul lor nu au primit ajutor la timpul necesar. Dar "Ce ție nu-ți place altuia nu face" spune totul iar noi printr-un singur gest cât de mic putem schimba vieți, putem schimba gândirea unui om sau chiar a mai multora. Un gest frumos nu costă nimic și te poate face fericit pe tine mai mult decât pe cel pe care l-ai ajutat." (M. H.)

Am auzit multe păreri în care copiii și adolescenții sunt aspru judecați datorită comportamentului lor care sfidează normele. Dar puțină lume se întreabă înainte de a judeca: Ce văd în jur aceste suflete și cum percep ei lumea în care trăim? Suntem noi, cei "maturi", un bun exemplu pentru ei?
Mă bucur să văd că judecățile conform cărora adolescenții sunt "superficiali, naivi, imaturi, etc." sunt departe de realitate și că mulți dintre ei sunt conștienți deja că "a dărui" îl face fericit în primul rând pe cel ce oferă.  În plus, m-am bucurat să aflu că majoritatea sunt conștienți de valoarea dăruirii necondiționate și că se străduiesc să ofere un astfel de suport în diverse situații de viață.

Închei cu un scurt video foarte drag mie care prezintă lumea în care voi trăi cu siguranță măcar pentru o zi...în sensul că nu am de gând să mor până nu o creăm împreună. *:D rânjet *:x îndrăgostit lulea


Dacă ai ajuns pentru prima dată aici, îți urez bun venit! În legătură cu acest articol sunt și articolele de aici (link), aici (link) și aici (link). Sau poți alege subiectul care îți place din tabelul cuvintelor cheie din coloana din dreapta.
Cu drag  *>:D< îmbrăţişare

vineri, 26 iulie 2013

Informații care mi-au schimbat viața (13)

Numeroase texte din diverse tradiții subliniază importanța centrării noastre pe momentul numit generic "acum". Mulți oameni trec cu vederea acest aspect iar dintre cei care încearcă să aplice acest concept, unii nu caută neapărat o explicație logică. Însă sunt și oameni (bănuiesc că destul de mulți) care gustă maxim lucrurile atunci când acestea au o explicație științifică.

Trecutul este un lucru care răpește multă energie oamenilor când gândurile acestora pleacă chiar și fără voie în această direcție a timpului. Poate că unii și-ar fi dorit să-și construiască altfel viața, poate că încă pisează gândul "cum ar fi stat lucrurile dacă..." și uite-așa plecăm din momentul prezent în "excursii" în trecut iar pentru "acum" ne mirăm că avem prea puțină energie, suntem obosiți și fără vitalitate.

Viitorul este și el un lucru în care investim chiar mai multă energie decât în trecut, deoarece asupra lui simțim că avem puterea de a-l construi cât mai aproape de propriile vise. Facem zeci de scenarii mentale, uneori ne pierdem în sute de îngrijorări, visăm la perfecțiunea acestuia și iar ne risipim singurul lucru ce ne aparține în esență, anume momentul "acum".


Recentele descoperiri științifice ne-au bulversat cu dovezile ce privesc universurile paralele  (link) și poate, dacă nu ar fi atât de mulți cercetători care să se ocupe cu asta, am fi fost tentați să credem că totul este doar în imaginația lor. Dar lucrurile chiar ne scapă din înțelegere și se vede că trebuie să acceptăm măcar dovezile științifice, dacă nu am acceptat până acum pledoaria textelor tradiționale ce se referă la momentul prezent (link).

Dacă documentarul referitor la textura spațiului  (link) a bulversat puțin, iată că vine un altul - "Iluzia Timpului" - să ne zăpăcească și mai mult, să ne arunce în aer certitudinile atât de confortabile, de data aceasta în direcția conceptului de Timp. Despre cine este El, Timpul, și despre copiii lui gemeni: Trecutul, Prezentul și Viitorul - într-un documentar realizat sub conducerea lui Brian Greene după cartea sa "Textura Cosmosului: Spațiul, Timpul și Textura Realității" (despre celelate cărți ale sale am scris în articolul despre textura spațiului). Vizionare plăcută și.. cu folos!


Later-edit: Pentru o înțelegere mai bună a "funcționării" Universului recomand seria completă din care face paarte acest documentar în ordinea: (ep.1) Ce este spațiul (link), (ep.2) Iluzia timpului (link), (ep.3) "Saltul cuantic" (link) și (ep.4) "Univers sau Multivers" (link).

Recomand cărțile lui Brian Greene care au darul de a explica lucruri complicate pe înțelesul tuturor și calitatea de a fi mai palpitante decât un film SF 😁:
- "Universul elegant" - comandă online aici-link;
- "Realitatea ascunsă" - comandă online aici-link;
și încă două cărți dragi mie:
- "Cosmos" -Carl Sagan- comandă online aici-link;
- "Lumea și demonii ei" -Carl Sagan- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare


vineri, 25 ianuarie 2013

Despre profeți, profeții și viitor(uri) - conexiuni importante


Anul 2012 a fost de departe cel mai dens în profeții dintre toți anii din istoria omenirii.
Așa cum era de așteptat, odată trecut decembrie 2012 articolele în care profeții sunt "arși pe rug" s-au înmulțit simțitor. Deși am mai vorbit despre textura viitorului pe acest blog aici-link și aici-link, m-am gândit că este necesar să revin asupra acestui subiect și să aduc o imagine și mai clară prin conectarea "oficială" a unor informații care deja există și ne sunt accesibile tuturor.

Pentru început aș vrea să ne reamintim că la școală am învățat cu toții că un experiment fizic se poate reproduce identic doar în cazul când condițiile inițiale sunt (fix) aceleași. De exemplu, toată lumea știe că apa fierbe la 1000C dar (să presupunem că) nu toată lumea știe că asta se petrece numai dacă presiunea de la suprafața apei este de 1 atmosferă = 760 mm coloană de mercur. Dacă de exemplu eu nu știu acest lucru și mă aflu la munte la peste 1500 m și observ că apa fierbe la 950C, voi spune că fizicienii au tras o concluzie („predicție/profeție”) greșită? Nu ar fi corect. Voi spune mai degrabă că eu nu am luat în calcul valoarea modificată a presiunii atmosferice sau nu am știut că aceasta poate influența temperatura de fierbere.

Când cineva face o profeție, fie că este vorba despre clarviziune sau alte abilități de acest gen, persoana respectivă "vede" doar un potențial viitor, bănuiesc - cel mai probabil dintre toate variantele posibile și anume cel favorizat de "condițiile inițiale" existente în acel moment. În acest caz, expresia "condiții inițiale" se referă la nivelul conștiinței omenirii din momentul "previziunii"/"profeției".

În plus, când vine vorba despre profeții, cred că ar trebui să luăm în calcul și caracterul metaforic al textelor respective trecând peste definiția din DEX a cuvintelor. Dacă facem asta este aproape sigur că vom găsi semnificații noi ale respectivelor previziuni.

Cum spuneam la început, avem foarte multe informații care există deja și peste care s-a trecut prea ușor sau au fost chiar uitate. Primul exemplu ar fi filmul "What the bleep do we know" (postat aici-link) care explică destul de clar ce înseamnă un potențial și care este natura realității pe care o trăim, chiar dacă noi ne-o imaginăm ca fiind singura posibilă. Voi da doar un citat din ceea ce spune un fizician în film: "Ce este câmpul ondulatoriu? Este un ocean de potențialitate pură. Un ocean al existenței abstracte potențiale. Îl numim "câmp unificat" sau "câmpul superstringurilor"."


Iar un alt fizician spune "Conectivitatea tuturor lucrurilor este un constituent de bază al materialului realității. Este foarte dificil de înțeles această idee. Dar Erwin Schrodinger (unul dintre fondatorii fizicii cuantice) a afirmat că această interdependență care constituie și ideea acestei conectivități nu este doar o simplă proprietate aparținând mecanicii cuantice, ci este PROPRIETATEA ei, cea care o face extrem de ciudată."

Și încă un citat din film - foarte important pentru subiectul de față: "Noi putem, prin conștiență direcțională și intenție să schimbăm lucrurile la nivelul vidului, ceea ce permite să accesăm un nou nivel al fizicii (fenomenelor) - și anume modificările la nivel molecular."


S-a demonstrat că o constiință de grup superioară (ordonată) creează ordine în întreg mediul. Experimente din mediul universitar au arătat că lumea fizică (materială) și lumea mentală sunt conectate și interdependente. Un proiect foarte interesant pe această temă este The Global Consciousness Project care se găsește aici-link .

Desigur, mulți oameni (chiar și fizicieni) încă mai cred că fizica cuantică se aplică doar particulelor subatomice, dar de demonstrarea aplicabilității la corpurile macroscopice s-a "ocupat" deja Aaron Douglas O'Connell care și-a descris pe scurt cercetările aici-link și, pentru mine cel puțin, a fost suficient.

Un alt fapt care nu este luat în calcul când vorbim despre "profeții" este existența extradimensiunilor Universului și a Universurilor paralele. Deși sună SF ce spun acum este bine de știut că și existența extradimensiunilor este luată acum în considerare de fizicieni, iar foarte pe scurt despre asta ne vorbește Brian Greene - profesor la Universitatea Columbia - aici-link. Mai pe "lung", același Brian Greene detaliază subiectul în episodul 4 al seriei de documentare The Fabric Of The Cosmos aici-link-4, însă pentru o înțelegere profundă recomand parcurgerea seriei în ordine link-1, link-2, link-3.

Dacă mai luăm în considerare și faptul că David Deutsch, în The Fabric of Reality, adoptă mecanica cuantică pentru interpretarea "lumilor multiple" dar și alte lucruri foarte utile pe care le rezumă Richard Dawkins aici-link, atunci cred că ne putem forma o cu totul altă idee despre textura Universului și implicit despre ce anume înseamnă o "profeție" și ce grad de valabilitate poate avea aceasta.

Universul (Multiversul) chiar este fluid iar aceasta nu este o metaforă decât la suprafață. Dacă înțelegem la nivel profund acest lucru, atunci ne va fi mult mai ușor să înțelegem de ce orice "previziune"/"profeție" reprezintă numai un potențial, o fâșie dintr-o realitate posibilă și nimic mai mult.

Mulți oameni care au crezut în profețiile despre 2012 se simt într-un fel trădați de cei care au făcut previziunile/profețiile respective. Este firesc? Eu cred că nu - deoarece, atâta vreme cât omul are la dispoziție toate datele și poate conecta informațiile între ele - nu găsesc nici o"vină" (dacă ar fi să vorbesc în astfel de termeni) celui care a transmis viziunea/profeția.

Mai mult de atât, cred că rolul/rostul acestor profeții este chiar acela de a trage un semnal de alarmă asupra probabilităților - pentru ca noi, oamenii, să ne schimbăm mentalitatea devenind conștienți că putem modifica în mod real și palpabil structura Realității comune și a Viitorului comun și suntem responsabili în fiecare clipă de modul în care o modificăm. Să alegem să o facem cu cât mai puține critici distructive/acuzatoare și cu mai multă înțelegere atunci când citim/auzim o profeție/previziune/predicție.

"Eşti ceea ce eşti astăzi datorită alegerilor pe care le-ai făcut ieri, iar alegerile pe care le faci astăzi determină ceea ce vei fi mâine." - Michael Josephson. Și cred că acest lucru este valabil și la nivel de societate, nu doar la nivel individual, dar depinde de fiecare dintre noi cum ne "ocupăm" de asta. :)
***
Note:
- Acest articol conține informații care pot fi conectate numai după citirea celorlalte articole la care am făcut referire.
- Preluarea acestui articol se poate face numai cu precizarea sursei la început cu link valid către articolul original.
***

Pentru cei îndrăgostiți de cunoaștere recomand următoarele cărți:
- "Inteligența materiei" - Dumitru Constantin Dulcan - comandă online aici-link;
- "Universul elegant" - Brian Greene - comandă online aici-link;
- "Enigma cuantică" - Bruce Rosenblum, Fred Kuttner - comandă online aici-link ;
- "Biocentrismul" -Robert Lanza, Bob Berman- comandă online aici-link ;
- "Viața secretă a Universului" - Amy Corzine - comandă online aici-link.


În cazul când abia ai ajuns aici, îți urez bun venit! Pentru a alege un subiect care să-ți placă poți folosi listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie (coloana din dreapta). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


vineri, 12 octombrie 2012

Darul unei experiențe...

Există experiențe de viață care ne „trezesc” din hipnoza în care suntem reținuți de „obligațiile” vieții cotidiene. În această categorie intră majoritatea experiențelor traumatice sau în general acelea care ne aduc în atenție problema viață versus moarte.
Acestea sunt experiențe profund transformatoare în cazul când nu ne închidem sufletește în fața lor și le dăm voie să aibă acest rol.
Astfel de experiențe pot naște idei care pot declanșa transformări și în viețile celorlalți. Așa s-a întâmplat și în următorul caz... 

Se spune că pâna nu ești pregătit să mori nu ești pregătit nici să trăiești în sensul că nu poți aprecia Viața la adevărata ei valoare. Și cum există un sâmbure de adevăr în majoritatea vorbelor care se transmit, eu cred că există și în acestea.
Ce-ar fi să facem un exercițiu de imaginație și să completăm și noi măcar în gând:
„Înainte să mor aș vrea să ......”
 Cu drag  *>:D< îmbrăţişare

duminică, 7 octombrie 2012

Să învățăm de la copii...

În vârtejul vieții de zi cu zi mulți dintre noi își pierd entuziasmul, candoarea, încrederea și multe alte lucruri pe care le aveam cu toții atunci când eram copii. Desigur, am putea să le reînvățăm însă suntem în mare parte prea mândri să luăm exemplu de la un copil.
Iată că am găsit pe cineva foarte potrivit să ne aducă aminte câteva lucruri importante ...Este vorba despre Adora Svitak pe care o puteți asculta într-un scurt discurs marca binecunoscută TED:
(*** Subtitrarea se poate seta din bara de jos a player-ului.)


Cu drag >:D<

luni, 16 aprilie 2012

Despre cuvinte și responsabilitate


Recunosc fericirea oriunde. Oricând. Nu mai e nici un moment în care sa nu o recunosc când o văd/aud/gust/simt. Nu mă mai îndoiesc de existența ei, de posibilitatea ei, în nici un moment al vieții mele de acum.

De câte ori o întâlnesc, în oricare dintre formele sale, de la fericirea de a fi cu cei dragi până la fericirea de a practica pasiunea vieții sau până la fericirea de a fi pur și simplu în viață, mereu mă emoționează până la lacrimi. Și totuși nu reușesc sa uit (a se citi "detașez") câți oameni nu mai cred în ea sau câți au renunțat să o mai caute, crezând că nu o merită sau că aceasta nu există decât ca și concept.

Mi-amintesc că am trecut prin toate situațiile de mai sus și încă prin multe înrudite cu acestea ca și trăire... Deși acum cred cu tărie în existența fericirii și o și trăiesc și simt la adevărata ei intensitate, nu pot nega că încă mai am momente de tristețe. Diferența dintre tristețile trecute și cele actuale constă doar în intensitate și durată, acum amintindu-mi mult mai rapid esența lucrurilor.

Deși poate, dintr-o anume perspectivă, nu-i tocmai momentul potrivit să vorbesc despre tristețe, acum în timpul sărbătorilor Pascale, eu simt exact contrariul, anume că este momentul cel mai potrivit pentru ce voi spune în continuare.

Se vorbește mult în ultima vreme atât în mediul online cât și în viața reală, de acel UNU care suntem noi, omenirea, de conectivitatea care există între toate lucrurile și ființele din Univers. Se vorbește mult despre despre acceptare, despre toleranță și chiar despre iubirea aproapelui, atât de mult încât mulți oameni s-au îndepărtat de aceste cuvinte, din motiv că de prea multe ori acestea rămân doar la stadiul de cuvinte și atât. Am citit în ultima vreme multe pamflete sau ironii aduse la adresa acestor cuvinte rostite prea des fără încărcătura energetică primară a acestora și, sinceră să fiu, nu mi-am imaginat că voi ajunge să scriu și eu despre acest fapt pe care l-am constatat. Nu mi-am imaginat că voi scrie, deoarece la nivel profund consider că sunt destui oameni care scriu despre asta.

Am fost și eu în situația în care am folosit aceste cuvinte fără încărcătura lor firească. Mi-amintesc când vorbeam de iubirea aproapelui cu orice ocazie, în orice context, fără să fiu atentă dacă acea expresie emană din mintea mea sau din inima mea (cum îmi doream de fapt). Privită din unghiul acestui moment, situația arăta ca o avalanșă de cuvinte citite în cărțile new age sau prin alte locuri și rostite pe de rost ca pe o poezie. Urările făcute de sărbători arătau cam la fel. Tot prin unghiul momentului acum, pot spune și de ce se întâmpla așa, fără pretenția de a generaliza motivul asupra oamenilor care fac asta acum. Rosteam acele cuvinte cu speranța că în acest fel voi reuși să le și simt în inima mea. Desigur nu știam asta atunci. Atunci doar o făceam mecanic, cum am spus. Desigur, dacă cineva mi-ar fi atras atenția asupra acestui lucru nu aș fi recunoscut nimic ca fiind adevărat, atât de bine mă programasem mental.

Bineînțeles că până la urmă au apărut și binevoitori care să-mi arate cum "stau" întra-devăr, anume în ce stadiu al alinierii cuvintelor cu simțirea și cu acțiunile mele, iar felul în care au făcut-o nu a fost chiar blând, dacă înțelegeți ce vreau să spun, dincolo de cuvinte...La vremea respectivă am judecat aspru comportarea acestor oameni față de mine, dar privind iarăși din unghiul lui acum, îmi dau seama că altfel nu știu cât ar mai fi durat până să observ singură că vorbeam fără să simt ce rostesc, adică doar cuvinte. Acum le mulțumesc că au făcut-o.

E timpul să joc rolul lor. Oare să o fac la fel ?

Nu. O voi face altfel. Eu încă CRED că lucrurile pot fi făcute cu blândețe. Eu încă CRED că omul poate înțelege fără să fie nevoie de agresivitate, de forță.



De ce spun că e timpul să joc rolul celor ce atrag atenția..

În ianuarie, am reușit să lansez un proiect online drag mie, care are mare legătură cu cuvintele toleranță, acceptare, cu expresiile "iubirea aproapelui", "unitate în diversitate", "suntem UNU", "suntem interconectați", etc. Dar proiectul nu avea legătură doar cu aceste cuvinte sau expresii ci mai exact cu sensul lor profund (!).

L-am conceput ca prim pas într-un alt proiect de suflet (de data aceasta unul concret), ca un fel de barometru pentru sondarea măsurii în care noi toți suntem sau nu pregătiți să ne acceptăm într-adevăr, să ne respectăm într-adevăr, să ne ajutăm reciproc într-adevăr, să admitem că suntem UNU cu adevărat.

Acest proiect online reunește oameni din toate (!) domeniile, dar predominant din domeniul spiritualității și din cel al dezvoltării personale, toate acestea având ca punct comun și cel mai important (!) OMUL și dezvoltarea sa pe toate planurile și în plus ALEGEREA LIBERĂ a fiecăruia a propriei căi de urmat către adevărul personal și dezvoltarea sa.

Proiectul poate fi privit ca o bază de date, ca o bibliotecă online sau ca un punct de plecare în căutarea unui lucru care să ne îmbunătățească viața în toate aspectele sale.

Când l-am conceput mi-am imaginat că sunt un om care Caută Cunoașterea și în plus, m-am întrebat cum ar trebui să fie un loc online pentru ca acel Căutător să aibă LIBERTATEA DE A ALEGE - fără să fie influențat (!) - o libertate cu care a fost dăruit de la Începuturi, sau mai simplu spus, cu care l-a dăruit Dumnezeu/Universul/sau puneți aici acel ceva în care credeți. Răspunsul la această întrebare adresată proprie-mi ființe doar că celei superioare, a venit instantaneu astfel: acel loc online trebuie să fie imparțial și fără reclame preferențiale. Cred că în esență așa suntem în fața Universului - egali.

Plecând de la acestă intuiție, am adunat peste 1500 de site-uri, fără să le aleg după placul meu, ci după acea imparțialitate simțită intuitiv și le-am organizat în liste tip blogroll denumind proiectul: Portalul Universul Cunoașterii. Și totul a fost bine.

Ca să respect cât mai precis imparțialitatea, numele meu apare pe portal doar într-un singur loc cât mai puțin observabil, obligată fiind de template-ul de la blogger.

În timpul strângerii site-urilor nu am avut când să anunț proprietarii acestora că le-am listat pe portal, am făcut-o doar în câteva cazuri (pe facebook) sporadic. De vreo lună însă am început să scriu mai multe mail-uri si mai multe mesaje pe facebook pentru a cere posesorilor de site-uri să posteze și ei un banner sau un link către portal, acest lucru fiind cu scopul de a face portalul cunoscut spre a beneficia de funcționalitatea lui cât mai mulți oameni.

Se poate observa ușor că nu este un site obișnuit, nu este o afacere personală ci un lucru cu adevărat funcțional, util și în beneficiul tuturor, atât în beneficiul celor care caută pur și simplu răspunsuri la niște întrebări cât și al celor care posedă site-uri, cabinete, asociații, afaceri personale, etc.

Deși, cum spun, sunt vizibile aceste lucruri, răspunsurile pe care le-am primit m-au descumpănit. Mulți oameni pur și simplu nu au răspuns deloc. Alții au refuzat pe motive de template al site-ului propriu, alții au promis că vor pune dar nu au făcut-o, alții au refuzat pur și simplu fără să dea vreo explicație. Am primit chiar câteva refuzuri pe motiv că am listat pe portal anumite site-uri care erau considerate de cei cu care vorbeam drept "malefice" (mai exact informațiile conținute pe acestea). Inutil am precizat că nu avem dreptul să alegem (cenzurăm) informațiile dintr-un asemenea "loc" după bunul plac, substituindu-ne alegerii libere a cuiva.

Astfel, momentan, foarte puține site-uri listează link sau banner spre portal, din mai mult de 250 de mail-uri și mesaje trimise, fără să iau în considerare posesorii de site-uri care au observat (din statistici) fluxul de vizitatori venind de pe portal, dar nu au dat nici un semn.

Desigur, este posibil ca dintre aceste mesaje, unele să fi ajuns în spam, unele să nu fi fost citite, din grabă, pot înțelege lucruri de acest gen. Dar totuși, nu pot să trec cu vederea numărul  refuzurilor atât de mare cât a fost. Nu pot să nu atrag atenția asupra lucrurilor care decurg dintr-un astfel de rezultat (!). 
Nu e vorba despre mine în acestă postare. Nu e vorba despre tristeți într-o zi ploioasă. Nu este vorba până la urmă nici despre portal sau despre faptul că acesta este în esență o metaforă a aducerii împreună a oamenilor cu ideologii diferite, măcar la nivel online.

Este vorba de fapt, despre cuvintele goale pe care le rostim (sau scriem) în unele contexte (sau texte). În cazul în care chiar ne dorim într-adevăr să ne acceptăm diversitatea, să ne respectăm reciproc și să simțim la nivel profund acea conexiune de care vorbim.

De aceea cred că e vremea acțiunilor ce decurg firesc din cuvintele rostite și scrise. E vremea asumării responsabilității pentru ceea ce rostim sau scriem. E vremea să renunțăm la folosirea excesivă a cuvintelor mari atunci când acestea sunt dezbrăcate de încărcătura energetică firească și de sensul lor firesc. E vremea să ne amintim ca “La început a fost Cuvântul și cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul”. Și chiar dacă nu am crede asta, măcar să ne amintim că puterea Cuvântului crează sau distruge în aceeași măsura, fapt dovedit științific.

Nu putem produce nici o schimbare, nu putem co-crea o lume mai bună decât acceptându-ne reciproc, ajutându-ne reciproc și ieșind din sfera propriului Univers în întâmpinarea Universului celui de lângă noi.

Este vremea să facem ceva concret pentru acel UNU, măcar noi cei ce vorbim despre asta.
💗