"Azi-noapte am crezut că mor. Am vorbit cu Marele Șef
și l-am rugat să mă ia atunci, pe loc, pentru că durerea
era prea mare. Și am așteptat zvârcolindu-mă în pat
într-o cameră rece – ce-i drept, a mea. Târziu, pe la șapte
dimineața, ca prin minune, durerile au trecut și n-am mai
avut nici forță să mulțumesc. Am adormit imediat.
Și iar vreau sã înțeleg ce mi se întâmplă, și iar vreau un înțeles, și iar simt cã mă pierd prin coridoarele îmbârligate
și complicate ale creierului meu. Nu, nu-mi ajunge un înțeles fizic și logic, simplu și banal. Chiar nu mă interesează.
Am obosit căutând mereu un înțeles profund, un înțeles de sus. Și așa am tot timpul senzația că Doamne-Doamne are un plan cu mine… și tare i-aș face pe plac și l-aș îndeplini cât mai repede dacă aș ști, simplu și clar, care e.
Și am senzația clară că sunt din această lume, dar și certitudinea că nu-i aparțin. Și mi-e așa dor de acolo…
și mi-e așa greu pe lume. Nu vreau să te superi, Bătrâne, e foarte frumos, dar mi-e tare greu. Mi-era mult mai bine înainte, când eram mai aproape. Sigur, știu că e vina mea că nu te mai simt ținându-mă în brațe, știu și îmi cer iertare, dar atâta pot. Și, de câte ori te-am rugat să-mi dai puterea să fiu lângă tine, tot de atâtea ori m-ai ajutat. Dar, cum bine știi, m-ai făcut din pământ și uite că pământul doare, pământul e greu, din ce în ce mai greu – și aripile, parcă, din ce în ce mai obosite. Hai, ajută-mă încă o dată și fă-mi aripile puternice, să pot din nou să mă ridic…
Sigur că vorbesc cu Dumnezeu. Lumea asta pe care n-o înțeleg și chiar am renunțat s-o înțeleg ar spune că sunt puțin sărită. Dar cu cine să vorbesc, dacă nu cu El? Sunt convinsă că gândurile astea nu sunt doar ale mele, sunt convinsă că oamenii când se bagã în pat și-și închid pleoapele văd o beznă, dar, în întunericul acela, mai simt și o prezență. În orice caz, mie mi se întâmplă de mică. Când mã culc și închid ochii, nu mă simt singură. Cu ochii deschiși sunt mult mai singură.
Încerc să nu judec pe nimeni și nimic. Dar nu pot scăpa de obsesia de a găsi un înțeles. Altfel, ce rost ar avea jocul? Nici unul. Iar eu cred că există unul." - fragment din cartea"Jurnal"scrisă de Oana Pellea.
Există oameni care pur și simplu îți ajung la suflet și îl mângâie. Și, putem observa ușor că nu este vorba despre cuvinte. Ci despre energia pe care o emit ei sau cuvintele lor scrise. E o energie pură, fără măști, care lasă impresia de unei autenticități venite parcă din alt spațiu. Un spațiu pe care unii oamenii îl numesc Sursă.
Un astfel de Om este Oana Pellea - Om, actor și scriitor. Un Om de la care avem cu toții multe de învățat.
De aceea mă bucur să dau astăzi mai departe discursul de mai jos în care Omul Oana Pellea ne vorbește despre viață, despre curaj, despre asumare și responsabilitate și despre multe valori de suflet. Vizionare plăcută! ♥
Recomand cu căldură cartea Oanei Pellea - pentru că este o lectură minunată în care găsim multe teme de reflecție și alte lucruri mângâietoare pentru suflet:
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun
venit! Sper să găsești subiecte care să îți placă și să te întorci din când în când. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând listele "Articole recomandate" și cuvintele cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Îngerii...Cred că nu există două viziuni asupra
acestui subiect care să coincidă.
Dar oricare ar fi această viziune, ne-am întrebat cu toții
cum ar fi dacă ar fi...
Și cum cei care au mai vizitat această pagină au
observat că-mi plac exercițiile cu "ce-ar fi dacă" - posibil să nu se mire
nimeni că mi-am amintit de un film mai vechi - City of Angels - dar minunat ca și concept/idee. Nu vă mai spun de ce și cum. Voi spune doar că... filmul face parte din categoria filme "de suflet" și că nu poate fi privit doar cu ochii ci, prin ochii sufletului.
Pentru o calitate bună a imaginii recomand cumpărarea dvd-ului, dar dacă preferați varianta online, iat-o mai jos preluată de pe acest site-link. Dacă nu se încarcă automat, subtitrarea se setează din bara de jos a player-ului. Vizionare plăcută!
O părere... metaforică despre îngeri am spus aici (link).
În cazul în care este prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți spun bine ai venit! Sper ca ceea ce vei găsi să răspundă întrebărilor și căutărilor tale, astfel încât să-ți placă să te întorci din când în când. Pentru a căuta un subiect anume poți folosi listele "Articole recomandate", cuvintele cheie sau căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Probabil fiecare dintre noi s-a gândit măcar o dată
care ar fi condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească o societate pentru
a funcționa armonios și pentru ca tuturor membrilor ei să le fie îndeplinite nu
doar nevoile de bază din piramida lui Maslow (din imagine) ci și cele superioare. Mulți
oameni ar spune desigur că acesta este un proiect utopic și că, având în vedere
populația în creștere continuă de pe Terra, măcar a te gândi la așa ceva este o
pierdere de timp.
Ei bine, iată că cineva și-a dăruit întreagul
parcurs al vieții ca să se gândească la asta și nu doar s-a gândit ci a și pus
bazele teoretice dar și practice ale unui astfel de proiect. Omul care a reușit
această performanță se numește Jacque Fresco - un om de o cultură impresionantă nu doar prin profunzimea sa ci și prin multitudinea ariilor de interes. Documentarul pe care îl recomand astăzi se numește "Paradise or Oblivion" (o traducere potrivită ar fi: "Paradis sau Inconștiență" deși apare pe net ca "Paradis sau Uitare") conține principiile viziunii lui Jacque Fresco privind funcționarea unei societăți armonioase în care fiecare om de pe Pământ să aibă acces gratuit la tot ceea ce îi este necesar.
Deși de-a lungul timpului a fost mereu o
personalitate controversată - fiind etichetat în aceeași măsură cu cuvinte ce
pleacă de la "visător", "excentric","utopic",
"idealist", "trăsnit" și "șarlatan" până la
"profet" și "vizionar", pentru mine el este în primul rând
un exemplu extraordinar de om care crede în viziunea/visul său dincolo de orice
limite, dincolo de toate prejudecățile celor din jur, dincolo de rezistența
feroce a societății la nou și la schimbare în general. Pasiunea cu care
vorbește în film și în interviuri despre proiectul său - Proiectul Venus (link) - reliefează perfect măsura credinței sale în acesta și a convingerii proprii privind realizarea practică a
acestuia.
Dincolo de aceste lucruri, când m-am gândit la
acest proiect și la argumentele expuse de Jacque Fresco în filmul de mai jos
mi-am dat seama că singurul impediment în calea realizării acestuia este de
fapt: neacceptarea de către societate a faptului că - până nu vom lăsa
individualismul deoparte și nu vom pune la un loc împreună "darurile", talentele și abilitățile specifice
fiecăruia, viitorul nostru ca societate nu are cum să fie unul mai bun decât
situația pe care o avem astăzi.
Consider că distribuirea acestui documentar ne poate
aduce mai aproape de această convingere în cazul când suntem conștienți de
necesitatea schimbării de atitudine. Vizionare plăcută! (*dacă nu apare automat, puteți seta subtitrarea în română din butonul "rotiță" după ce porniți filmul)
Dacă ai ajuns prima dată pe această pagină - poți găsi celelalte articole din seria "Informații care mi-au schimbat viața" aici (link) sau poți alege alte subiecte din tabelul cu cuvinte cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Viața este un întreg parcurs de învățare. Peste tot
în jurul nostru există surse de informații dar cred că informațiile luate
separat - fără a le conecta între ele și împreună cu experiențele de viață pe
care le trăim - au o valoare ce se apropie foarte mult de zero.
Câteva întâmplări din ultima vreme m-au determinat
să scriu despre sursele mele de informație și despre modul în care m-au format
și o parte dintre ele au ajuns să existe în acest fel pe această pagină destul
de variată ca arie de interese.
Mărturisesc că la început am crezut că informațiile
învățate la școala îmi vor fi de ajuns pentru o viață. Nu a fost așa. A venit o
vreme când mi-am dat seama că acestea reprezentau numai o parte infimă din ceea
ce aveam nevoie. Și am început să caut.
(* Link-urile sunt doar pentru exemplificare, ele nu condiționează înțelegerea esenței articolului)
***
Am învățat că oamenii au puterea de a se depăşi pe
ei înşişi în aşa fel încît viaţa lor să fie interesantă şi plină de
semnificaţie și asta depinde într-o mare măsură de gândurile lor și de impactul
acestora asupra subconștientului (link + link).
De asemenea, am aflat că gândurile noastre (prin
forța lor asupra subconștientului) au o putere vindecătoare infinită asupra dezechilibrelor
energetice în general și a bolilor în particular, și că, schimbându-ne radical modul
de a gândi, ne putem schimba radical viața ca întreg (link + link).
Am învățat că neînțelegerile dintre oameni provin din
faptul că nici un creier nu e identic cu altul și mai mult de atât, că
legăturile neuronale pe care le facem sunt complet diferite ceea ce duce la
moduri diferite în care vedem și înțelegem viața. Am fost surprinsă
la acea vreme să aflu că gândurile noastre ale tuturor luate împreună (alături
de acțiunile pe care acestea le generează) influențează decisiv felul în care
Pământul evoluează (link). Și am mai aflat că acest lucru nu e o
poveste new age ci un fapt dovedit științific (link + link).
Am învățat că ideologiile/sistemele dogmatice de
credințe ne pot ajuta doar până la un punct dar ne limitează să ajungem înțelegerea
profundă a lumii dacă ne oprim doar la ele. Asta deoarece înțelegerea profundă a lumii și a vieții este una
personală, unică, așa cum este și modul unic în care ne conectăm neuronii (link + link). În plus, am învățat că uneori, este bine să trăiesc ca și cum abia m-aș fi născut și nu există nimic și nimeni
care să mă învețe ceva, trebuind să descopăr totul singură (link). Acesta e un exercițiu interesant.
Am învățat să iau ce rezonează cu mine și ce simt
că-mi folosește din orice material text (link) sau video (link) pe care îl
întâlnesc indiferent de cât de controversată este sursa acestuia. Asta deoarece Universul ne "vorbește" în diverse feluri care ne pot scăpa de multe ori dacă ne oprim doar la
aparențe, la ce spun ceilalți că e "rațional", "evident" sau "de bun-simț" .
Am aflat cu surprindere că oamenii (chiar și cei de
știință) preferă mai degrabă să rămână blocați în cunoștințele științifice vechi decât
să accepte noile descoperiri (link + link + link)
și că reticența la nou este frâna principală în evoluția și armonizarea noastră
ca societate. Alte descoperiri științifice de mare valoare din lumea medicinei "stau încă la coadă" pentru a deveni cunoscute de marele public (link + link + link).
Am învățat că fizica învățată la școală este una
total neîncăpătoare pentru explicarea foarte multor fenomene și că, la extrema
cealaltă, fizica cuantică este "absurd de risipitoare postulând un număr imens
și în continuă creștere de universuri care există în paralel nedetectabile
decât prin hubloul îngust al experimentelor din mecanica cuantică" (Richard
Feynman) (link). Acest lucru alături de multe altele face
ca Universul în care trăim să fie unul mai straniu decât ne putem imagina (link).
Luând în considerare existența lumilor paralele, nu
m-a surprins faptul că profețiile făcute pentru luna decembrie a anului 2012 s-au împlinit aici - în acest Univers (link) - la nivel atât de subtil încât foarte puțini le-au observat.
Deși unii au rămas la ideea că fizica cuantică este
o teorie destinată numai particulelor subatomice, faptul că s-a demostrat
contrariul m-a bucurat foarte mult cu toate că s-au făcut prea puține experimente (link).
Faptul că am aflat acest lucru m-a ajutat să
înțeleg conceptul de psihologie cuantică și modul în care poate
fi acesta aplicat în ceea ce se numește "crearea realității" (link). A decurs de la sine și faptul că
noi toți împreună co-creăm realitatea fie că o facem în mod conștient sau inconștient
(link).
Am învățat că Universul are o dimensiune spirituală
(link) și că are o frumuseți care de multe ori ne scapă privirii și
înțelegerii (link). Am înțeles că asta are o profundă legătură cu
conștiința ca întreg (link + link) iar noi, oamenii, avem nevoie de schimbări
interioare radicale dacă ne dorim să o înțelegem (link + link). De asemenea am învățat că transformările
interioare implică o muncă de durată (link + link) iar integrarea aspectelor
noastre neplăcute și reflectate de ceilalți este strict necesară (link). M-am bucurat să aflu că oricare ar fi stuațiile de viață prin care trec acestea pot fi depășite (link + link).
Am învățat că pentru a avea o relație cu ceilalți
este nevoie mai întâi să mă cunosc pe mine însămi, să mă înțeleg și să mă
accept (link + link). Am aflat că relațiile umane pot fi
superficiale (link) dar se pot trasforma în relații
profunde dacă există răbdare și voință și în cazul când căutăm îndeajuns calea spre celălalt (link).
Am înțeles că astfel de relații armonioase se
stabilesc doar dacă oamenii își oferă unii altora libertate (link + link) și m-am
convins că drumul spre compasiune (link + link) poate fi străbătut
doar învățând empatia (link + link + link + link).
Am realizat că informația este sterilă atunci când
nu este verificată prin experiență personală (link) și am
observat că-mi este util să-mi așez experiențele personale (link) pe hârtia
virtuală deoarece asta îmi aduce numeroase clarificări și o privire de ansamblu asupra acestora.
Am învățat informații extraordinar de utile din
filmele documentare (link) ceea ce m-a determinat să inițiez seria "Informații
care mi-au schimbat viața" (link) deoarece acestea chiar au avut această influență asupra mea.
Am conștientizat ce însemnă fitness-ul mental (link) și cel emoțional (link) și beneficiile acestora în viața cotidiană, astfel încât am început să-mi
studiez reacțiile în cadrul exercițiilor de imaginație și în situațiile variate
regăsite în filmele artistice (link).
Și pentru că mi-am dat seama că în oricare situație
aș fi (copil/adult, bărbat/femeie, de oricare credință și orice orientare)
mi-ar plăcea să am acces centralizat la cât mai multe informații din cât mai multe
domenii ce-mi pot crește calității vieții am considerat important să construiesc Portalul Universul Cunoașterii (link).
* * *
Nu cred că e de ajuns ce învățăm la școală. Nu
e suficient ce învățam din cărți. Nu e suficient să vizionăm documentare. Nu e de ajuns să facem doar introspecții sau să fim propriul observator. Nu e suficient să facem exerciții de prezență, de respirație sau meditații.
Dar cu siguranță obținem ceva minunat în cazul când conectăm toate acestea împreună în propriul nostru mod. Asta e ceea ce numesc dezvoltare
personală integrală. Doar așa cred că ne putem adapta și putem face față cu succes provocărilor. Și doar păstrându-ne deschiși tuturor posibilităților, devenind din ce în ce mai conștienți și încercând permanent să ne autodepășim. (link)
Deși acest blog arată la prima vedere ca un "catastif de informații" (citat dintr-un mail pe care l-am primit) fără legătură pentru ceilalți, pentru mine acestea formează împreună acel întreg pe care l-am denumit cu titlul acestui articol.
Cu drag ♥
UPDATE 2016:
Despre călătoria mea către cunoaștere și dincolo de ea.. - în video de mai jos:
Despre căutarea spirituală am vorbit în emisiunile de mai jos:
***
Dacă este prima dată când ai pășit pragul acestui mic univers, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi aici să-ți aducă măcar un strop de informație și bucurie în plus. Listele "Articole recomandate", Resurse video, cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus) te pot ajuta să găsești mai ușor un subiect care îți place. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
De-a lungul istoriei mulți oameni s-au gândit la
diverse soluții pentru eradicarea agresivității, eliminarea conflictelor și a oricărui fel de negativitate din
societatea umană. Așa s-a ajuns la inventarea unor diverse modele de societăți
bazate pe diverse principii, însă nici unul dintre aceste modele teoretice nu a
fost aplicabil în realitatea noastră.
Filmul pe care îl recomand astăzi - Equilibrium [2002]
- este încadrat de IMDB la "acțiune/dramă/SF" și are ca subiect funcționarea unei
societăți în care s-a ajuns la concluzia că: "Există o boală în inimile oamenilor.
Simptomele ei sunt ura, supărarea furia, războiul...Boala este...sentimentul. Cu
preţul lipsei sentimentelor profunde, am reuşit să suprimăm legile acestei boli
absurde."Cu ajutorul unui tratament zilnic, oamenii sunt tratați (obligatoriu)
împotriva sentimentelor, iar cărţile, arta, muzica și orice alt mod de
manifestare artistică sunt interzise și considerate infracțiuni.
Acest film aduce cu sine necesitatea unei reevaluări a rolului și rostului menținerii inimii deschise chiar dacă pe aceeași "cale" intră și ies atât sentimentele care ne aduc bucurie cât și acelea ce ne aduc tristețea. Altfel spus: aleg să simt chiar dacă uneori asta doare.
Spun aceste lucruri referindu-mă la concepția destul de vehiculată care spune că ne putem închide emoțional pentru a nu mai simți durerea, dar de cele mai multe ori se uită că odată cu acest mod de protejare față de durere se închide în același timp și calea spre a simți iubirea.
O descriere mai detaliată ar devoala profunzimea acestui exercițiu imaginativ al lumii fără sentimente, de aceea vă mai spun
doar...vizionare plăcută!
Dacă ești pentru prima dată aici și vrei să vezi celelalte recomandări de filme (artistice sau documentare) sau alte subiecte, le poți găsi căutând în tabelul cuvintelor cheie din tabelul din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,
În situații limită imaginea noastră despre
lume și viață capătă brusc claritatea cristalului. Întreg sistemul de valori apare clar în fața noastră
fără nici cea mai mică îndoială legată de vreo ordine sau de orice altceva.
Cred că asta se întâmplă deoarece în astfel de situații mintea noastră reduce tot zgomotul inutil păstrând doar ce e cu adevărat important. Iar asta e ..."de bine".
Povestea de viață a lui Ric Elias este una care poate fi folosită ca
exercițiu de fitness emoțional și mental:
Mi-au plăcut întrebările și cred că sunt importante ca exercițiu de clarificare din când în când, de aceea m-am gândit să le transcriu aici:
Ce ați schimba?
Ce ați face din ceea ce așteptați să faceți crezând că veți trăi pentru totdeauna?
Cum v-ați schimba relațiile și energiile negative din ele?
Și, mai presus de toate: sunteți cel mai bun părinte care puteți fi?"
- "Arta de a gândi limpede" -Rolf Dobelli- comandă online aici-link;
- "Întrebări fundamentale" -Lou Marinoff- comandă online aici-link;
- "Înghite Platon, nu Prozac! Aplicarea ințelepciunii la problemele de zi cu zi" -Lou Marinoff- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Blink. Decizii bune în 2 secunde" -Malcolm Gladwell- comandă online aici-link;
- "Gândire rapida, gândire lenta" -Daniel Kahneman- comandă online aici-link;
- "Nimic nu se schimbă până când tu nu te schimbi" -Mike Robbins- comandă online aici-link.
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta sau punând un cuvânt în căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Spunea
cineva într-o conferință că prima impresie despre un om se formează în
primele 30 de secunde iar după
acestea există cam 3 minute în care această impresie se întărește total. Tot
acolo se spunea căanumite studii arată
că este nevoie de cel puțin 19 impresii secundare consecvente care să poată
șterge impresia inițială (atât de puternică este). Probabil ați observat că
multor oameni nu le sunt suficiente nici o sută de post-impresii ca să și-o
schimbe pe prima, dar ăsta este alt subiect.
Nu
am să mă opresc nici la cât de sincere sunt primele afișări de imagine,
deoarece probabil știe toată lumea că ele sunt oricum regizate, cosmetizate,
etc., tocmai din motivul de mai sus. Alte nuanțe vreau să punctez astăzi.
Pe
mine concluziile din prima frază m-au întristat. Pentru că asta denotă superficialitate. Multă. Pentru că pe de altă parte o vorbă românească spune că "nu ajunge o viață de om pentru a Cunoaște pe cineva". Și e adevărat. Dar nu doar
de aceea.
Eu
cred că s-a ajuns prea departe cu această "primă impresie". O întreagă industrie
din cadrul dezvoltării personale ne învață trucuri despre limbajul nonverbal și despre cum să stăm pe scaun, cum să zâmbim, cum să rotim ochii
pentru a minți cât mai frumos/credibil (pentru a "da" bine 😁) la o întâlnire de afaceri sau de altă
natură. S-a ajuns să se piardă din vedere esența interacțiunii și comunicării
umane sau mie îmi scapă ceva?
Este adevărat că uneori ne pasă
de impresia pe care o lăsăm în jur (mai mult sau mai puțin în funcție de
context), dar oare ce este mai important:
să construim în ochii celorlalți o imagine și să trăim cu teama că la un moment nu vom mai putea "ține pasul" cu imaginea, sau
să eliminăm pe cât posibil așteptările celorlalți asumându-ne riscul autenticității dar câștigând eliberarea de teamă ?
Dincolo
de stabilirea priorităților de mai sus, referindu-mă acum la cazul când noi suntem în poziția de observator, mă întreb - ne ajută la ceva faptul că
lăsăm prima impresie să se întipărească, să ne domine părerea despre un om? Aș
spune că nu, dimpotrivă, pierdem foarte mult. Pierdem bucuria de a-i lăsa timp
să se deschidă, să se manifeste în splendoarea în care o poate face fiecare
ființă în parte atunci când este scutită de etichetări și judecăți mereu
premature.
Judecățile și etichetele pe care le aplicăm celorlalți rănesc. Uneori rănesc atât de tare încât întârzie
sau chiar opresc definitiv înflorirea ființei într-un domeniu oarecare în care
ar face-o în cazul când ar fi încurajat. Sau măcar lăsat în pace.
Sunt
sigură că ți s-a întâmplat și ție măcar o dată să ți se taie aripile când ai
vrut să zbori. Să fii descurajat de ceilalți când ai avut un proiect personal drag ție sau când ai vrut să te manifești altfel decât ce consideră ceilalți ca fiind "normal" (din punctual lor de vedere).
Nu te întreb cum a fost pentru că știu deja. Toți am trecut prin această
experiență.
Întrebarea
este cum de încă putem să-i descurajăm pe ceilalți dacă noi înșine am trecut
deja prin asta și știm cum e? Sau revenind strict la subiectul de azi, cum de încă putem să ne oprim
la prima impresie când știm că fiecare dintre noi a suferit măcar o dată din
cauza celor care au făcut asta cu noi?
Cum
ar arăta această realitate dacă în clipa când prima impresie vrea să se întipărească
în mintea noastră, noi, fiecare, am opri-o și i-am da răgazul celuilalt să se
dezvăluie fără să-l judecăm/etichetăm (nu doar la prima interacțiune, dar nici la a doua, nici
la a treia,...)?
***
Sunt
multe, foarte multe exemple care demontează mitul "primei impresii", dar am ales astăzi unul pe care l-am întâlnit ieri
întâmplător. Ar fi bine de simțit, nu doar de privit. Pentru cei care nu cunosc limba engleză
precizez că acest om nu a cântat niciodată în fața nimănui, nici măcar a
familiei, din cauza respingerii pe care au manifestat-o față de el toți cei care s-au
oprit la....prima impresie. Vizionare plăcută..
Și ca să aduc și un exemplu românesc, în caz că nu ați văzut-o, merită să o ascultați pe Gabriela Artene din Iași, care a reușit abia acum să-și depășească prejudecățile și să-și dezvăluie vocea minunată - (link).
!Dacă îți dorești să depășești o situație de conflict în relații sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.
- "Vrăjitoare și oameni înspăimântători. Ostilitatea în viața cotidiană și depășirea ei" -J. H. Berke- comandă online aici-link;
- "Cum să-ți controlezi furia" -Albert Ellis, Raymond Chip Tafrate- comandă online aici-link;
- "Agresivitatea pasivă" -T. Murphy, L. H. Oberlin- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni fac lucruri rele" -Debbie Ford- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Partea intunecată a căutatorilor de lumină" -Debbie Ford- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni săvârșesc fapte rele" -James Hollis- comandă online aici-link;
- "Efectul Lucifer" -Philip Zimbardo- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce îți face bine să faci BINE" -David R. Hamilton- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce nu vrem iertarea?" -Harriet Lerner- comandă online aici-link;
- "Iertarea - cea mai mare putere vindecătoare" -Gerald G. Jampolsky- comandă online aici-link;
- "Dansul relațiilor" -Harriet Lernerpoate- comandă online aici-link;
- "Iubirea înseamnă renunțarea la frică" -Gerald G. Jampolsky- comandă online aici-link.
***
Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi să-ți aducă un strop de informație și/sau bucurie în plus. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Deși suntem atât de diferiți și suntem ghidați de
sisteme de valori diferite unul dintre lucrurile care ne unesc este căutarea,
căutarea ca trăire, ca fenomen, dincolo de obiectul ei.
Unele căutări se termină rapid, altele au o durată
mai lungă, dar cred că cea mai lungă căutare este călătoria în noi
înșine, în Universul care suntem fiecare. Spun asta deoarece fiecare ființă este
asemeni Universului Mare într-o continuă curgere, astfel încât, ceea ce cunoaștem
astăzi în noi înșine capătă până mâine alte sensuri și semnificații. Doar cel
care nu zărește întru totul linia orizontului interior poate spune că acest
drum este unul ușor sau că l-a parcurs deja pe de-a-ntregul.
Filmul pe care îl recomand astăzi - "Fântâna" [2006] - deși
este încadrat de IMDB la genul "romance/dramă/SF" - nu e doar atât, este mult mai mult
și anume o călătorie în potențialele ce există în oameni, în fiecare dintre noi. Dar desigur, depinde de viziunea celui care privește. De aceea nu voi spune mai mult despre el decât că pentru mine a fost o călătorie transformatoare.
Filmul este preluat de pe acest site: (link), vizionare plăcută!
Dacă ești pentru prima dată aici și vrei să vezi și alte filme (artistice) pe care le-am recomandat le poți găsi aici (link) sau pe cele documentare aici (link). Celelalte subiecte tratate pe această pagină se găsesc în tabelul cuvintelor cheie din tabelul din dreapta.
Se spune că oamenii care au gustat din abundența financiară nu sunt
preocupați de autodezvoltare. Desigur aceasta este o idee preconcepută, un
clișeu mental eronat, numai că este unul foarte răspândit deoarece exemplele conforme
acestuia s-au tot repetat. Mă bucur mult când găsesc exemple care demontează
acest mit.
Pe de altă parte mă pasionează să ascult oamenii
care știu să spună lucrurile foarte simplu, atât de simplu încât orice om poate
să înțeleagă ceea ce spun oricare ar fi subiectul abordat. Dacă această calitate este dublată de autenticitate și
de o armonie interioară evidentă, atunci a asculta un astfel de om devine o
relaxare iar transferul de informație devine maxim (conform legii rezonanței -link).
Unul dintre oamenii care îndeplinește
caracteristicile de mai sus, care emană împlinire fără să fie nevoie să
vorbească despre ea, este Cristian Onețiu. În cazul în care nu ați urmărit ediția
emisiunii "Codul lui Oreste" la care a fost invitat, iată acum ocazia.
Ne vorbește pe parcursul emisiunii despre rolul, importanța și avantajele autodezvoltării,
despre modul în care putem alege ce ni se potrivește din "marea" de oferte de
cursuri existente și despre ideile preconcepute (miturile) cele mai vehiculate
privind dezvoltarea personală. Vizionare plăcută!
Cărți pe care le recomand cu încredere (transport gratuit oriunde în țară pentru orice comandă):
- "Ridică-te din propria ta cenușă mai puternic ca oricând" -Brené Brown- comandă online aici-link;
- "Trezește uriașul din tine" -Anthony Robbins- comandă online aici-link;
- "Putere nemărginită" (carte audio)-Anthony Robbins- comandă online aici-link;
- "Prezența. Arta păcii și a fericirii" (vol.I+vol.II) -Rupert Spira- comandă online aici-link;
- "Puterea prezentului" - Eckhart Tolle - comandă online aici (link);
În cazul în care este prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți spun bine ai venit! Sper ca ceea ce vei găsi să răspundă întrebărilor tale, astfel încât să-ți placă să te întorci din când în când. Pentru a căuta mai ușor un subiect poți folosi lista "Articole recomandate" sau cuvintele cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Este multă vreme de când îmi doresc să aduc în atenție o filozofie de viață din care am învățat mult și căreia nu i-am găsit "fisuri" sau argumente
care să poată contrazice vreo parte a acesteia.
Deși începutul fiecărui paragraf din această filozofie poate naște în mintea cititorului/ascultătorului revoltă și dorința de a demonstra contrariul, la finalizarea și analiza atentă a respectivului paragraf se poate constata că fiecare idee cuprinsă în el conține adevăruri tulburătoare care ne trezește din somnul rațiunii și jocurile cotidiene ale minții făcând-o cu precizia laserului, lăsându-ne fără replici sau scuze. Sau cel puțin mie așa mi s-a întâmplat. Iată doar două mostre ale ideilor autorului despre care vorbesc:
***
"Cui îi pasă de necazurile celorlalți? Avem
fiecare atât de multe probleme încât ne lipsește răgazul pentru problemele
altora. Ca să faci pe cineva sa te asculte trebuie sa plătești cumva: în bani,
în rugăciuni, sau în credință. Ascultătorul de profesie își va face meseria,
dar asta nu înseamnă nicidecum descătușare durabilă. Noi dorim să ne destăinuim
în mod liber, spontan, fără nici un fel de remușcare ulterioară.
Purificarea prin spovedanie nu depinde de cel care ascultă, ci de cel care dorește să-și
deschidă inima. A avea inima deschisă înseamnă a asculta, nu doar la tine
însuți, ci la fiecare influență, la fiecare mișcare din jurul tău. Că va fi sau
nu va fi posibil sa facem ceva tangibil cu ceea ce auzim, rămâne de văzut, dar
simplul fapt de a fi deschiși aduce cu sine propria acțiune. O asemenea
ascultare purifică inima, curățind-o de toate lucrurile minții. Ascultarea cu
mintea este simplă flecăreală, în ea nu există eliberare nici pentru noi nici pentru
ceilalți; ea este doar o continuare a suferinței."
"Tu, ca ființă umană îți dai seama că suntem toți unu? În esență. Nu ca idee ci ca o realitate! (...) Peste tot e la fel, înțelegeți? În primul rând pentru a realiza nu verbal ci în inima ta, în celulele tale, cu întreaga ta ființă (n. că suntem unu), este nevoie să devii conștient că toate ființele din întreaga lume, indiferent de religie sau de orice altceva, trec prin aceeași angoasă, aceeași singurătate, disperare, depresii, aceeași imensă incertitudine, insecuritate, fie că trăiesc la 10.000 de km sau la 2000 de km distanță sau aici. Toate ființele sunt cu adevărat unite psihologic. Dacă cineva conștientizează profund în celulele sale, în mintea și inima sa acest
lucru atunci este responsabil."
Este vorba despre Jiddu Krishnamurti (link) - un autor despre care se vorbește prea puțin în România, deși câteva dintre cărțile lui au fost traduse și în limba română pot fi comandate online de aici (link).
Despre adevăr și realitate, divizare și unitate (la nivel individual și colectiv), despre limitări, libertate și necondiționare, despre
relația cu noi înșine și cu ceilalți, despre autoeducare și educația pe care o
primim de-a lungul vieții din exterior, și multe alte lucruri cu adevărat interesante și demne de atenție - într-un film documentar de excepție cu titlul "The Challenge of Change" ("Provocarea schimbării"). Filmul cuprinde și amănunte din viața lui Jiddu Krishnamurti care este una de asemenea tulburătoare.
Vă mai spun doar că pentru mine acest film a fost o călătorie cu adevărat fascinantă. Vizionare plăcută!
Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe acest blog, îți urez bun venit! Sper să găsești lucruri utile care să te facă să revii din când în când. Poți găsi alt subiect care să-ți placă folosind lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Ce-ar fi dacă ai fi un barbat într-una dintre acele
perioade complicate ale vieții și într-o zi ai afla că ai o fiică de opt ani trezindu-te cu ea la ușă? Cum ai reacționa când l-ai întâlni pe soțul mamei
acesteia (care a crescut-o cu drag)? Te-ai putea împrieteni cu el?
***
Chiar dacă a fost încadrat de IMDB la categoria
"comedie", filmul pe care îl recomand astăzi - Cocoș cu vin - este un film care
ne dezvăluie într-un mod amuzant evoluția potențialului minunat al acceptării, potențial
ascuns în fiecare om dar care iese la iveală în situații de criză când nici nu
te aștepți. Creșterea relației tată-fiică de la zero se desfășoară în film alături
de transformarea relației lui Henry (personajul principal) cu Catherine - o
fostă iubită care l-a părăsit în urmă cu ceva timp din cauza neseriozității
lui.
Vă mai spun doar că...mi-a plăcut mult! Am preluat filmul de pe acest site (link), însă pentru o vizionare în condiții optime recomand cumpărarea dvd-ului. Vizionare
plăcută! Partea I:
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun
venit! Ideea centrală a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală pe care am definit-o aici-link.
Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând listele "Articole
recomandate", Resurse video, cuvintele cheie din coloana din dreapta și
căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Poți primi direct pe mail
articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în formularul din
dreapta. Te mai aștept
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)