12 adevăruri învățate de la viață (+ recomandare film)

Una dintre cele mai mari tristeți cu care a trebuit să mă împac de-a lungul vieții a fost faptul că nu ne putem împărtăși trăirile cu toate nuanțele și intesitatea cu care le trăim. Am constatat că oricâte cuvinte folosim niciodată nu reușim să transmitem totul, deoarece cuvintele sunt limitate, plus că mai au și sensuri diferite în mintea fiecăruia 😁. Iar lucrul ăsta e trist deoarece ne face să ne simțim singuri chiar dacă avem zeci de prieteni (reali, nu pe Facebook).

Așa stând lucrurile, rămâne să ne apropiem înțelegând pe cât posibil punctele de vedere și contextele acțiunilor celorlalți și acceptând că fiecare om are motivele proprii care îl face să aibă o părere și/sau să acționeze într-un anume fel. Altfel spus: există întotdeauna o explicație pentru o atitudine sau o acțiune, chiar dacă noi nu avem de cele mai multe ori acces la ea.

Există un mare avantaj în a ieși măcar un pic din eu-l propriu pentru a-l asculta/înțelege pe celălalt: acumularea de noi perspective de a privi și înțelege Viața. Este motivul pentru care împărtășesc aici numeroase povești de viață ce au capacitatea de a ne motiva pentru a crește și a fi mai mult decât ceea ce suntem.

Povestea pe care o dau azi mai departe este transmisă de Anne Lamott - scriitoare, activistă, speaker internațional - un om minunat care mărturisește cu sinceritate: "Cărțile pentru mine sunt medicamente". Sper să vă placă și să vă inspire.. 

Recomand cu drag cărțile lui Anne Lamott:

- "Suflete cusute. Un ghid despre sens, speranță și vindecare" - comandă online aici-link,
- "Redescoperă compasiunea" - comandă online aici-link,
- "Cum înveți să scrii ficțiune pas cu pas. Sugestii despre scris și viață" - comandă online aici-link.

Sub o formă sau alta, dorința de a elimina suferința a urmărit oamenirea încă din cele mai vechi timpuri. Fiecare om, fiecare grup și fiecare sistem politic a luat în calcul diverse soluții în acest scop, de multe ori fără a se gândi la rolul de motor al suferinței - motor care ne scoate din zona de confort cu ajutorul instinctului de supraviețuire.

Astfel, modelul unei societăți ideale a devenit subiectul multor cărți și filme și sursă de inspirație, chiar dacă în unele cazuri mai greu de pus în practică. Filmul pe care îl propun spre vizionare tratează acest subiect dintr-un unghi de vedere care a mai apărut în creațiile cinematografice, dar nu sub această formă.

Deși ideea de bază - eliminarea emoțiilor ca sursă a suferinței - mi-era cunoscută, acest film mi-a revelat-o ca și cum ar fi fost nouă. Și cred că această impresie este meritul autorului cărții - Lois Lowry, împreună cu meritul celor doi scenariști - Michael Mitnick și Robert B. Weide, cu talentul regizoral al lui Phillip Noyce și cu talentul actoricesc al minunaților: Jeff Bridges, Meryl Streep și Brenton Thwaites.

Am simțit acest film - "The Giver" (tradus la noi drept: "Darul lui Jonas") - ca o combinație perfectă, ca un instrument perfect de conștientizare pentru cei care sunt pe drumul autocunoașterii și cunoașterii în general și, mai ales, pentru cei care sunt dispuși să facă un profund exercițiu de fitness mental și emoțional.

Aceștia din urmă vor avea ocazia să simtă toată bucuria personajului principal. Ca de obicei, nu vă spun povestea, vă invit doar să locuim pentru 97 de minute într-o lume considerată ideală dar care, spre final-ul filmului, își descoperă marile lipsuri: Iubirea și Emoțiile - cu plusurile și minusurile acestora. Vizionare plăcută aici-link.

Pentru cei care doresc să savureze cartea care a stat la baza scenariului filmului, aceasta poate fi cumpărată online de aici-link.

***

În cazul în care ai ajuns pentru prima dată pe această pagină, îți spun bine ai venit! Sper să găsești subiecte care să-ți placă și să revii din când în când. Pentru a găsi un subiect care îți place poți folosi lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,

cu drag 💗