"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©
Se afișează postările cu eticheta vampirism_energetic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vampirism_energetic. Afișați toate postările

miercuri, 14 februarie 2018

Oameni toxici, relații toxice - soluții eficiente

"Există oameni pe acest pământ care se află aici doar pentru a te enerva, pentru a te scoate din minţi şi pentru a fura şi ultima rămăşiţă de bucurie din tine. Ştii cine sunt.

Eram director de vânzări la o companie din topul Fortune 100 şi tocmai luasem decizia de a mă reinventa. Urmăream oamenii de succes, cum îşi construiau relaţiile şi modalitatea prin care obţinuseră acel succes, în plus, tocmai auzisem declaraţia "tratează oamenii aşa cum vrei să fii tratat". Luni dimineaţa am intrat în clădire zâmbind şi am alergat imediat la şefa mea care mi-a spus (vorbele ei reale, aşa că nu daţi vina pe mine!) "De ce naiba eşti atât de fericită? De obicei ai o expresie de parcă ai fi găsit un fir de păr în prăjitură sau ca şi cum cineva ţi-ar fi urinat în cafea."

Minunat. Imediat mi-am dat seama că eram pe calea cea bună pentru că se dovedea a fi o adevărată povară să lucrezi cu ea. Cu cât eram mai fericită, cu atât ea devenea mai ticăloasă. Perfect. Accentul pus de mine pe gândirea pozitivă m-a ajutat să promovez în scurt timp, iar atitudinea ei a condus în cele din urmă la un zbor proverbial pe mătură spre apus.

Ai câteva opţiuni în momentul în care te gândeşti la strategiile de administrare. Acestea includ să îi urăşti pe oamenii toxici, să îţi dai demisia sau pur şi simplu să te retragi de teamă. în interacţiunile destul de dificile, promovezi fără să vrei un comportament pe care nu îl doreşti în mod special, dar îl adopţi pentru că mintea ta este leneşă şi cauţi o soluţie uşoară.

Însă nu există nici o soluţie uşoară ca să depăşeşti problema, aşa că ar trebui să te gândeşti să renunţi la comportamentul tău actual şi să înveţi abordări noi. Trebuie să te îndepărtezi de reacţia emoţională pentru a folosi o reacţie eficientă. Asta înseamnă că abilităţile tale trecute trebuie lăsate de-o parte şi altele noi trebuie învăţate şi puse în practică. Traducerea a ceea ce am spus este următoarea: nu mai căuta scuze!

[...] lată care este realitatea crudă. Dacă ai avut parte de relaţii dificile, este greşeala ta. Dacă ai rezultate slabe, arunci tu eşti cel care le-a creat. Trebuie să îţi asumi responsabilitatea personală pentru fiecare alegere şi fiecare rezultat din viaţa ta.

Abordarea: "Tandreţe, Dragoste şi Grijă"

Întotdeauna ai posibilitatea de a alege atunci când decizi ce să faci într-o situaţie toxică. Atunci când eşti prins în capcană şi ţi se pare că nu ai la cine să apelezi, opreşte-te şi întreabă-te: „Aleg să accept, să plec sau să schimb ceva? Care este planul meu?"

Atunci când te simţi copleşit, ridică-te şi spune-ţi: "În regulă. Am trei opţiuni. Pot să accept, să plec sau să schimb. Care este planul meu?" Nu mai vorbi ca o victimă folosind "nu pot", "nu voi fi în stare să" sau "nu o să funcţioneze niciodată". Ai utilizat această strategie în trecut şi ai transformat-o într-un obicei. Iată tandreţea, dragostea şi grija de care ai nevoie (Acceptă. Pleacă. Schimbă.) pentru a lua decizii mai bune:

1. Acceptă. Atunci când accepţi problemele, aşa cum faci în acest moment, îţi transmiţi mesajul că pentru moment acest lucru este permis - poate nu este ceva perfect, dar poţi trăi în situaţia aceea. Situaţia nu îţi provoacă un stres sau un disconfort imens. Ştii că tot ceea ce se întâmplă în acest moment este temporar. Dacă te concentrezi, ai un scop şi planifici, viitorul va fi diferit. Însă, hai să fim corecţi; uneori, situaţia aceasta nu este temporară şi nici nu are efecte moderate, dar tu accepţi să înduri, să înduri şi să înduri până ajungi să îi urăşti pe toţi cei de la serviciu, inclusiv pe tine însuţi. Învaţă care este momentul în care să renunţi. Revino-ţi în fire şi fă-ţi un plan.

2. Pleacă. Cea mai dificilă decizie pe care o vei lua este atunci când respingi situaţia şi eşti forţat să ieşi din zona de confort. Acest lucru poate apărea ca un risc imens şi copleşitor. Acesta este momentul în care spui: "Nu voi accepta aşa ceva şi ştiu că nu pot să schimb acest lucru, aşa că plec." Ţi-ai dat demisia sau ai renunţat la o relaţie deoarece nu mai suportai? Aceasta a fost opţiunea ta. Citeşti şi auzi poveşti după poveşti despre oameni forţaţi să se multe la o nouă slujbă, într-un nou oraş sau într-o companie nouă, reuşind să aibă succes. Un exemplu foarte bun ar fi pierderea unui client numai ca să apară un client şi mai bun. Fără riscuri nu ai parte de recompense.

3. Schimbă. Să faci o schimbare poate părea o mutare dificilă şi chiar copleşitoare, deoarece te poartă către un loc în care nu ai mai fost până atunci. Cu toate acestea, controlarea necunoscutului poate fi la fel de uşoară precum schimbarea propriei perspective, opinia ta sau atitudinea ta. Alteori trebuie să negociezi şi să sapi pentru a găsi ceea ce îţi doreşti. Decizia de a face o schimbare la nivelul resurselor înseamnă să cedezi ceea ce ai în acest moment de dragul construirii a ceva mai bun mai târziu. Este nevoie de muncă pentru a identifica lucrurile de care ai nevoie. Este nevoie de curaj pentru a solicita lucrurile de care ai nevoie. Reţine, dacă nu poţi accepta şi nu poţi pleca, atunci hotărârea a face o schimbare rămâne singura opţiune viabilă. întotdeauna ai de unde alege. Poţi opta pentru a face sau a nu face o schimbare. Nu poţi spune că nu ai variante!

Utilizează această abordare intitulată "tandreţe, dragoste şi grijă" chiar dacă nimicul care îţi distruge ziua este o persoană sau o situaţie enervantă. Atunci când ceilalţi încearcă să te implice în problema lor, creează-ţi propriul mediu - şi un rezultat mai bun - utilizând liniştit şi calm abordarea tandreţe, dragoste şi grijă.


Utilizarea externă a abordării "Tandreţe, Dragoste şi Grijă"

Data viitoare când o persoană toxică vine la tine să se plângă, "Nu o să îţi vină să crezi ce s-a întâmplat..", pentru ca apoi să vorbească la nesfârşit despre o anumită problemă, întrerupe-o şi spune-i: "Ştii ce am învăţat? Am învăţat că întotdeauna am trei opţiuni. Pot să accept, să plec sau să schimb." (Explică-i fiecare dintre aceste opţiuni.) "Aşa că, ce plan ai?" Cred că ai observat că am vorbit la persoana întâi şi nu am folosit persoana a doua. Acest lucru demonstrează responsabilitatea ta personală în comparaţie cu situaţiile în care arăţi cu degetul la alte persoane şi astfel devii un model de urmat.

Persoana toxică poate continua cu: "Ştii că eu nu am nici un control asupra situaţiei". Ei bine, o întrerupi din nou şi îi spui, cu aceeaşi delicateţe pe care ai folosit-o înainte: "Ştii ce am învăţat? Am învăţat că întotdeauna am trei opţiuni. Pot să accept, să plec sau să schimb. Aşa că, ce plan ai?" Cealaltă persoană se bagă apoi în vorbă cu un "Ei bine, e o junglă acolo." Din nou îi răspunzi cu: "Ştii ce am învăţat? Am învăţat că întotdeauna am trei opţiuni. Pot să accept, să plec sau să schimb. Aşa că, ce plan ai?"

Probabil că nu vei reuşi să schimbi pe nimeni, dar aceşti oameni toxici te vor lăsa în pace şi se vor duce să enerveze pe altcineva, pentru că tu nu te laşi atras în jocul lor. Această tehnică de declarare repetată a aceleiaşi fraze este numită "tehnica discului zgâriat". Insistă să repeţi acelaşi lucru, utilizând acelaşi ton, aceleaşi remarci politicoase şi menţinând acelaşi subiect. Dacă eşti părinte, pot face pariu că aplici această tehnică copiilor tăi. Vei descoperi că ea funcţionează cu succes şi la serviciu!" - Fragment din cartea "Oameni toxici" scrisă de Marsha Petrie Sue

***
Cartea e fabuloasă, așa că nu m-am putut abține să nu dau fragmentul de mai sus, plus că foarte mulți oameni caută soluții pentru situații în care ajung față în față cu astfel de oameni pe care-i numesc "toxici". Pe de altă parte mă bucur că nu am găsit cartea înainte de a face emisiunea pe care o dau mai departe astăzi. Motivul e simplu: aș fi fost tentată să vorbesc doar despre carte - de faină ce e 😃.

Este vorba despre o ediție a emisiunii "Orizontul Cunoașterii" realizată de Constantin Luca - căruia îi mulțumesc pentru invitație. Vizionând-o veți afla clarificări utile despre caracteristicile oamenilor toxici (cum îi recunoaștem), comportamente toxice subtile (adică mai rafinate), câteva explicații ale acestor comportamente, motivele pentru care oamenii stau în relații cu oameni toxici și bineînțeles: SOLUȚII de remediere/evitare a conflictelor cu astfel de oameni. Vizionare plăcută și cu folos..


! Dacă îți dorești să rezolvi o astfel de problemă sau treci printr-o altfel de situație neplăcută și ai nevoie de susținere sau ghidare - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere.


Cărți recomandate:
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Cum să facem față persoanelor toxice" -Tim Cantopher- comandă online aici-link;
- "10 căi pentru a face față persoanelor care îți fac rău" -Lillian Glass- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau dependență?" -Brenda Schaeffer- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Părinții toxici" -Susan Forward- comandă online aici-link;
- "Divorțul toxic. Educația copiilor când parinții se despart" -R. A. Warshak- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Cuplul – între dezirabil și periculos" -Robert Neuburger- comandă online aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți " -Barbara E. Hort- comandă online-aici.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală adică în toate ariile vieții. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


luni, 25 iulie 2016

Vampirismul psihic sau cum ne facem rău unii altora

"Într-un workshop din 1992 bazat pe cartea ei The Ring of Power/Cercul Puterii, Jean Bolen a făcut următoarea observație: "Sunt convinsă că ajungem pe lume căutând iubire, și, atunci când nu o găsim, ne mulțumim cu putere".

Aserțiunea lui Bolen funcționează cel mai bine atunci când definim iubirea drept o relație în care onorăm și prețuim sacralitatea oricărei ființe (inclusiv propria noastră ființă) fără a avea intenții ascunse. De fiecare dată când relaționăm astfel cu o altă ființă umană, ne bucurăm de adevărata hrană a sufletului nostru, pe care o experimentăm în acest plan al existenței sub forma iubirii.

Pe măsură ce parcurgem traseul vieții, căutăm iubirea cu pasiune, dar nu în mod invincibil. Dacă ne lovim de lipsa de iubire prea des, vom începe să ne temem că ne vom stinge din punct de vedere emoțional. Perspectiva anihilării emoționale este terifiantă pentru toate ființele umane și, pentru a o evita, ne aruncăm asupra oricărei ancore de salvare ce apare, indiferent cât de înșelătoare ar putea fi promisiunea ei mântuitoare.

Așa cum sugerează Bolen, atunci când simțim că se apropie moartea emoțională, ancora de salvare de care ne agățăm cel mai des este puterea, sau mai precis, exploatarea – urmărirea măririi de sine pe seama altcuiva. Uneori îi exploatăm pe ceilalți asuprindu-i cu demonstrațiile noastre de dominare incontestabilă, alteori manipulându-i prin etalarea unei vulnerabilități submisive.

În oricare dintre cazuri, exploatăm - o relație profană cu forța vitală din ceilalți şi din noi înșine pe parcursul căreia ambele părți sunt dezumanizate și transformate în obiecte. Dimpotrivă, iubirea este o relație în care prețuim umanitatea sacră a altei ființe umane în timp ce prețuim simultan umanitatea sacră din noi înșine.

Diferența dintre iubire și exploatare este de multe ori dificil de pătruns și e ușor de înțeles cum putem fi înșelați să căutăm puterea exploatării atunci când nu putem obține puterea iubirii. Numai că exploatarea este doar o imitație a iubirii, în același fel în care anumite chimicale fără proprietăți nutritive sunt imitații ale hranei adevărate.

Ele pot avea aceeași înfățișare și același gust ca și hrana adevărată, dar nu pot asigura o nutriție fortifiantă. În același fel, puterea exploatării poate fi resimțită inițial ca și cum ar fi puterea iubirii, dar ea nu poate asigura energia hrănitoare şi regeneratoare a iubirii. Dar, ceea ce e și mai important, cu toate că forța vitală furată în procesul de exploatare aparent conferă putere exploatatorului, acest lucru se întâmplă inevitabil atât în detrimentul exploatatorului cât și al victimei.

Pentru că bunurile furate se consumă rapid în chestiunile legate de energia personală, exploatatorii trebuie să sustragă în mod constant energie de la ceilalți pentru a-și susține iluzia de a fi la putere – o cruciadă blestemată să caute expansiunea fără sfârșit, de vreme ce puterea furată nu poate satisface niciodată foamea de iubire a exploatatorului.

Cei mai mulți oameni recurg la exploatare numai în situații în care sunt privați de iubire. O persoană care caută iubirea și care e, în schimb, respinsă iar și iar, alunecă în final în prăpastia terifiantă a foametei emoționale.

(...) Orice persoană privată de iubire pășește nesigur pe marginea acestei prăpăstii fără fund, crispându-se de groază la vederea hăului de obscuritate emoțională care se cască sub ea. Singurătatea acestui loc pare absolută, până când o nouă entitate apare târându-se în sus, de-a lungul pereților prăpastiei.

Nou-venitul îi șoptește sufletului disperat despre un nou mod de viață în care iubirea nu mai este necesară. Îi etalează perspectiva întunecată a exploatării și îi îndrugă persoanei neiubite o poveste ispititoare despre triumful asupra agoniei și anihilării. Persoana respectivă înghite momeala sclipitoare și își începe încercările de a cuceri puterea de exploatare, uitând de iubirea atât de greu de obținut.

(...) Vampirismul psihic nu e numai cea mai gravă formă de vampirism, dar este și cea mai comună, de vreme ce poate erupe de fiecare dată când o persoană privată de iubire caută să exploateze alte persoane pentru a-și evita moartea emoțională." - fragment din "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort


Dacă suntem foarte sinceri cu noi înșine, vom recunoaște că fiecare dintre noi am fost sau suntem privați de iubire și fiecare ne-am înfruptat din energia celorlalți prin diverse metode. Orice încercare de a ieși în evidență, de a fi privit drept special, orice tip de comparație cu ceilalți din care ieșim mai presus, sunt situații în care facem asta.

Știu că în general oamenii obișnuiesc să-i denumească vampiri psihici/energetici doar pe cei care fac asta foarte... la vedere. Dar cred că diferențele pe care le tot scoatem în evidență sunt numai niște justificări firave ale comportamentelor noastre mai puțin sau deloc asumate.

Pentru a răspunde unor întrebări pe care le-am primit în ultima vreme am adus câteva clarificări într-o nouă ediție a emisiunii "Cafeneaua Spirituală" realizată de domnul Constantin Luca la televiziunea TopALL. Nu am avut prea mult timp pentru dezvoltarea subiectului, dar sper să fie de folos atât cât am putut spune. Vizionare plăcută și cu folos..



Câteva cărți care pot clarifica aspectele principale ale acestor atitudini cu efecte toxice asupra celor abuzați:
- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link sau aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi aici ne ajută să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de abilitățile noastre și natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect utilizând lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


marți, 29 septembrie 2015

Protecția energetică - între normalitate și exagerări

În vâltoarea vieții de zi cu zi, în contextul neîmplinirii interioare, lipsei încrederii în capacitatea de adaptare și implicit a insuficienței energetice, oamenii devin din ce în ce mai vulnerabili în fața influențelor exterioare fie că este vorba de semeni fie că este vorba de ceilalți factori.

Așa se face că numărul oamenilor aflați în căutarea metodelor și tehnicilor de protecție psihică și/sau energetică a crescut, iar seminariile care promit aceste tehnici sunt și ele la mare căutare, mulți traineri profitând pe de o parte de puținele informații în domeniu și pe de altă parte de frica și credulitatea clienților.

* Ce este mai puțin cunoscut dar de mare importanță este faptul că a sta permanent închiși într-o cochilie energetică ne oprește de la a experimenta deplin viața, ne oprește din a curge în fluxul ei energetic firesc oprind nu doar influențele negative ci și pe acelea pozitive. Jocul dualității din această realitate nu poate fi separat astfel încât să oprim doar "răul", deși asta promit unii pentru că este și foarte tentant.
* Un al doilea fapt mai puțin cunoscut (sau cunoscut dar omis intenționat în cele mai multe astfel de cursuri) este faptul că nu suntem construiți pentru a funcționa normal (sănătos) în cochilii energetice, dimpotrivă, suntem sănătoși doar atunci când suntem deschiși energetic către interacțiunea cu mediul. Așa cum spunea Bruce Lipton: "Evoluția este deschidere iar protecția este închidere. Relevant este faptul că NU poți fi în același timp protejat și în proces de dezvoltare." (sursa)

Soluția de echilibru cuprinde 2 pași:
1. Conștientizarea și asumarea: înțelegerea profundă a faptului că nimic nu ne "atinge"/afectează, decât dacă găsește o rezonanță în interiorul nostru;
2. Învățarea gestionării situațiilor în care este necesară protecția energetică și a celor în care e nevoie să se renunțe la ea, plus adaptarea treptată până la renunțarea totală la astfel de protecții în ideea de a ne deschide în întregime Vieții și oportunităților pe care aceasta ni le oferă.

Sunt multe de spus pe această temă, dacă doriți să aflați detalii vă aștept cu drag la seminariile pe care le susțin - detalii pe pagina Evenimente-aici sau în cadrul ședințelor individuale de consiliere.

Despre interacțiunea noastră cu ceilalți (cu mediul în general) și despre protecția energetică este și materialul video pe care am ales să-l dau mai departe astăzi. Este vorba despre una dintre edițiile emisiunii "360 de grade" în care doamna Alina Bădic îi are ca invitați pe maestrul spiritual Sri Vasudeva și pe domnul prof. univ. dr. Mircea Aurel Niță (SNSPA București).

Deși nu sunt de acord cu modul în care doamna Alina Bădic pune problema (și întrebările), consider că invitații aduc clarificări importante care dizolva multe confuzii - motiv pentru care cred că emisiunea merită urmărită. Vizionare plăcută 


Articole conectate găsiți în seria Vampirismul energetic: link-1, link-2, link-3, link-4, link-5 (în ultimul articol (5) se găsesc alte link-uri foarte utile în privința acestui subiect).

Fără îndoială cea mai bună carte pe care am întâlnit-o în privința a ceea ce este numit "vampirism energetic" este:
- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți " -Barbara E. Hort- comandă online-aici.
De asemenea, recomand cărțile maestrului Sri Vasudeva:
- "Voi sunteți lumina" - comandă online aici-link;
- "Divinitatea lăuntrică" - comandă online aici-link.
și alte două cărți minunate în ceea ce privește relațiile:
- "Trăind cu cei apropiați în fiecare zi...viața!" -Jacques Salomé- comandă online aici-link;
- "Trăind cu ceilalți în fiecare zi...viața!" -Jacques Salomé- comandă online aici-link.
***
Pentru ședințe individuale de consiliere mă puteți contacta pe adresa adina.amironesei@yahoo.com. Împreună e întotdeauna mai ușor!


Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să restabilim armonia în viața cotidiană. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare



joi, 7 mai 2015

Despre cultura umilirii, cyber-bullying și prețul rușinii

Trăim vremuri în care setea de a-i judeca pe ceilalți a atins cote îngrijorătoare. Știrile care conțin greșeli ale starurilor sau persoanelor publice sunt savurate cu o poftă nebună, astfel încât ziarele de scandal sunt la mare căutare, emisiunile de aceeași natură au rating-uri în creștere iar articolele online de acest gen devin virale în câteva ore.

Nu cunosc nici o știre despre o descoperire științifică sau despre o invenție care să fi depășit vreodată traficul online generat de un scandal monden. Greșeli nu fac doar starurile ci și oamenii de valoare. Nu contează câte lucruri a oferit un om societății, nu contează ce a făcut bine până la momentul X, doar un singur pas greșit și ajunge să fie pus rapid la zid spre delectarea tuturor în "piața" publică.

Mai demult mă întrebam de unde vine această poftă de a-i judeca pe ceilalți. Între timp am aflat. Prin autoobservare și analiza multor situații de viață în care am fost martora unor astfel de reacții ale celorlalți.

Așa am aflat că oamenii împliniți, cu o stimă de sine crescută sau cel puțin în regulă, nu sunt preocupați de a-i umili pe ceilalți, nu gustă scandalurile și nu jubilează când cineva calcă strâmb. Aceste acțiuni sunt specifice oamenilor care nu sunt mulțumiți de ei înșiși, au o stimă de sine scăzută, astfel încât, doar umilindu-i pe ceilalți se simt (pentru puțin timp) ceva mai bine.

Mergând la nivel subtil, judecata și umilirea celorlalți reprezintă o hrănire energetică tentantă și facilă care transformă oamenii în așa-numiții "vampiri energetici" - (detalii aici-link). Însă mai devreme sau mai târziu fiecare om își dă seama că acest comportament nu ne va face să ne simțim mai bine pentru totdeauna, și, din acest punct de vedere, reprezintă doar o distragere de la vindecarea rănilor interioare personale și nimic mai mult.

Dintr-un alt unghi de vedere, cel al "umbrei" noastre (C.G. Jung), ceea ce judecăm la ceilalți sunt aspectele noastre neacceptate - idee pe care nu o dezvolt deoarece este foarte bine explicată în valorosul documentar "Efectul Umbrei" (vizionare aici-link) și care ar trebui luată în considerare cu seriozitate atunci când judecățile ne inundă mintea.

Internetul și rețelele sociale, au facilitat umilirea publică prin rapiditatea împrăștierii informației, acțiunea la fel de rapidă a aşa-numitului "efect de turmă" și prin oportunitatea de a posta comentarii anonime - un fel de "mană cerească" pentru cei ce nu au puterea de a-și asuma răutățile.

Dacă acum 50 de ani erau necesare câteva zile pentru a distruge un om (până se tipăreau ziarele și ajungeau la cititori), acum durează câteva ore, iar efectele sunt dezastruoase. Am rămâne uimiți câte lucruri nu s-ar mai spune (nici nu s-ar gândi) dacă oamenii s-ar privi în ochi și nu ar interacționa (doar) online sub protecția anonimatului.


Toți ne dorim o lume mai bună. Adică nu cunosc pe nimeni care să nu vrea asta. Unul dintre pașii spre o astfel de lume mai bună este acela de a ne gândi la efectele acțiunilor noastre, la amprentele (link) pe care le lăsăm în sufletele celor cu care intrăm în contact direct sau indirect (online).

Indiferent de credințele noastre, de concepțiile pe care le avem despre lume și viață, ne unește cu siguranță un lucru: suntem oameni - ne naștem, experimentăm viața și plecăm din ea așa cum am venit, egali. Nu câștigăm nimic din a-i judeca pe ceilalți. Dar putem rămâne în memoria lor pentru o vreme dacă le oferim un gând cald, o mână de ajutor sau o vorbă asemenea, sau măcar o clipă în care i-am ascultat fiind în totalitate alături de ei.

Dacă doar o secundă fiecare dintre noi s-ar pune în locul celor pe care suntem tentați să-i judecăm, lumea în care trăim s-ar schimba în doar câteva ore. Empatia este leacul cu care putem vindeca setea de judecată care domină acum societatea noastră, deși este doar un pas către semenii noștri.

În spiritul conștientizării efectelor pe care le are cyber-bullying-ul (hărțuirea online) asupra unui om, vă invit să urmăriți un discurs profund emoționant al celei care a reprezentat primul exemplu al acestui tip de abuz: Monica Lewinsky. Îl propun ca pe un exercițiu de empatie sau măcar de imaginație, de privit prin ochii sufletului...💗


Articole conectate cu subiectul:Vampirismul psihic sau cum ne facem rău unii altoraOameni toxici, relații toxice - soluții eficiente, -bullying link5. Neapărat de (re)văzut documentarul de aici-link.

Recomand cu căldură câteva cărți care îmi sunt foarte dragi:
- "Darul imperfecțiunii" -Brene Brown- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Psihologia rușinii" -Robert G. Lee, Gordon Wheeler- comandă online aici-link;
- "Vindecarea rușinii. Armonizarea relațiilor" -M. A. Fossum, M. J. Mason- comandă online aici-link;
- "Mai bine mor decât sa spun! Rușinea" -Boris Cyrulnik- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Iubirea care ne vindecă" -Boris Cyrulnik- comandă online aici-link;
- "Rușinea la copii" -Betsy de Thierry- comandă online aici-link;
- "Partea întunecată a căutătorilor de lumină" -Debbie Ford- comandă online aici-link ;
- "De ce oamenii buni fac lucruri rele" -Debbie Ford- comandă online aici-link;
- "Secretul umbrei" -Debbie Ford- comandă online aici-link (probabil se va reedita);
- "Efectul umbrei" - Debbie Ford, Deepak Chopra și Marianne Williamson - comandă online aici-link sau aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este dezvoltarea personală și tot ce ne ajută să avem o viață împlinită. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗



marți, 21 ianuarie 2014

Rolul și beneficiile dezvoltării personale conștiente

Trăim vremuri transformatoare și cred că nimeni nu se mai îndoiește de faptul că traversarea lor necesită o dezvoltare conștientă. În cazul când nu vrem ca viața să ne poarte odată cu valurile sale asemeni bărcilor ce plutesc în derivă la vreme de furtună, este de preferat acest antrenament conștient - numit autocunoaștere - ce asigură o adaptare continuă și pași concreți spre armonia ființei.

Domeniul dezvoltării personale cuprinde multe arii așa cum spuneam și aici (link) și sunt multe unghiuri din care poate fi privit. Cum suntem ființe atât de complexe, a încerca să vorbim despre ființa umană ca întreg și dezvoltarea acesteia este un demers destul de greu de realizat.

Fără pretenția de a fi atins toate punctele importante ale unui astfel de subiect complex, am expus câteva idei într-una din edițiile emisiunii "Călătorie în necunoscut" realizată de domnul Paul D. Adrian la Radio ProDiaspora. Emisiunea cuprinde puncte de vedere referitoare la:
- motivele pentru care dezvoltarea personală ar trebui realizată conștient,
- modul în care alegem conștient ale unui mentor, ghid, consilier sau maestru,
- felul în care ne influențăm energetic unii pe ceilalți, modul în care influențăm mediul în care trăim și responsabilitatea ce decurge din interacțiunile noastre energetice,
- selectarea metodelor și tehnicilor utilizate în autocunoaștere și motivele pentru care acestea funcționează sau nu,
-vampirismul energetic, "ramura" sa numită cyber-bullying și modul în care putem stopa acest mecanism de interacțiune energetică,
- accesarea abilităților "paranormale" și a informațiilor din câmpul conștiinței,
- avantajele învățării prin experimentare directă versus învățarea din informații cuprinse în cărți, documentare sau articole online.

Emisiunea a fost realizată în octombrie anul trecut, însă abia zilele trecute am intrat primit înregistrarea, de aceea abia acum o dau mai departe Audiție plăcută!


Filmele documentare despre care am vorbit pe parcursul emisiunii se găsesc aici (link-1, link-2, link-3, link-4) iar cele despre care am vorbit în final se găsesc aici (link-5, link-6, link-7)
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată pe această pagină, își urez bun venit! În cazul în care emisiunea de mai sus ți-a deschis curiozitatea, te invit să mai arunci un dram de atenție peste celelalte articole. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare



joi, 26 septembrie 2013

Vampirismul psihic (ne)rafinat (5) - Bullying

Dacă în primele articole din seria dedicată vampirismului psihic am vorbit despre formele rafinate ale acestuia, cred că a venit vremea să aduc în atenție forma extremă a abuzului, cea pentru care nu s-a găsit încă o traducere în română, numită în engleză - Bullying.

Bullying înseamnă agresiunea sub forma ei cea mai profundă, este impunerea dominației asupra celorlalți prin utilizarea forței și a altor metode precum: amenințări, constrângere, umilire, etc.. Este genul de comportament care se adâncește prin repetare sistematică până ajunge să fie o obișnuință în viața celui abuzat. Este comportamentul care pur și simplu produce teroare în viața persoanei țintă.

Acest tip de abuz poate avea loc între doar două persoane însă formele atroce sunt acelea în care abuzatorul are și "ajutoare" care amplifică efectul comportamentului asupra celui abuzat.

Formele de manifestare sunt atât de variate încât fiecare dintre acestea ar merita o discuție separată. Mergând pe firul cronologiei unei vieți enumăr câteva tipuri de bullying :
- asupra copiilor de către ceilalți copii, părinți, profesori, alți adulți, etc.;
- asupra adolescenților - la fel ca mai sus;
- asupra adulților - de către un alt membru al familiei; la locul de muncă de către șefi, colegi; în sistemul medical și administrativ; în închisori de către colegi și supraveghetori, pe internet, etc.

Efectele bullying-ului sunt complexe și pot duce la comportamente extreme ale persoanei abuzate acestea plecând de la sinucidere și ajungând pâna la explozii de violență extremă asupra altor persoane. Așa cum probabil știți, criminalii în serie sunt în proporție de 99% victime ale abuzului de acest tip în perioada copilăriei.

Din punct de vedere energetic - bullying-ul lasă victima la pământ. La rândul ei, persoana abuzată are de ales între a-și căuta puterea eliberării în interior sau a se "alimenta" abuzând la rândul ei pe altcineva. Și cum puterea interioară nu este ceva foarte cunoscut și nici ușor accesibil, cele mai multe persoane abuzate aleg varianta de a abuza la rândul lor. Acesta este mecanismul prin care violența naște violență.

Dacă tot suntem în mediul virtual, cred că este potrivit să punctez căteva lucruri despre cyber-bullying - abuzul extrem prin intermediul tehnologiei și internetului.

Cyber-abuzatorul este de regulă persoana avidă de a provoca scandaluri virtuale, avidă de comentarii în contradictoriu, de polemici interminabile, polemici în care își etalează cu emfază cunoștințele și/sau cunoașterea străduindu-se astfel convingă pe toată lumea că acestea sunt singurele adevăruri valabile.

Adevărurile sale "universale" sunt mascate în majoritatea cazurilor de cele mai bune intenții și pot lua forme dintre cele mai sofisticate. Poate cea mai sofisticată dintre acestea este agresiunea cu propriile principii ale țintei. Altfel spus, abuzatorul îți răstălmăcește principiile (credințele) pentru a-ți arăta că realitate nu le respecți.

În lumea denumită "spirituală", a bate pe cineva cu propriile "arme" (credințe) nu e deloc greu deoarece limitele acestor credințe/concepte sunt fluide și pot fi (re)interpretate la nesfârșit. Concret, cel mai des se uzează de "legea atracției" spusă sub forma: "atragi scandal pentru că nu ai învățat lecția acceptării și toleranței" și de legea reflectării sub forma "respingi pe ceilalți pentru că ei îți oglindesc părțile tale neacceptate".

Dacă ducem la extrem lecția toleranței sau legea reflectării reiese de aici că ar fi natural să stăm să fim abuzați la infinit. Dar oare ce ființă consideră că e normal așa ceva? Care ar fi finalitatea unei vieți dedicate abuzului? Să ne vrea oare Dumnezeu nefericiți? Sunt întrebari retorice, desigur.


Eu cred că ducerea la extrem a acestor legi creează o confuzie, una care poate genera abuzuri și mai mari și foarte bine mascate. Confuzia constă în stabilirea limitei până la care acceptarea poate fi posibilă astfel încât fiecare dintre noi să rămână cu energia vitală pe plus. Sigur știți la ce mă refer, așa că nu insist.

Pentru că am trăit în viața mea experiențe de abuz duse la extrem, pot spune că agresiunea (de orice natură) nu are cum să înceteze și nu va înceta decât în momentul când spunem NU. ATÂT. AJUNGE. 

Acest articol nu este doar rezultatul experiențelor trecute ci și a două experiențe recente de pe facebook. Desigur, și celelalte cinci articole (link-1, link-2, link-3, link-4 link-5) au fost "inspirate" și de experiențe virtuale. Am crezut că ele sunt suficiente pentru a opri acest gen de abuz, dar se pare că m-am înșelat. Apoi am scris un altul și mai clar - link-6 dar nici așa nu a fost de ajuns.

Nu am de apărat nici o "imagine" pentru că nu cred că am una și nici nu depind de ea chiar dacă s-ar considera că am. De aceea m-am gândit că aceste gânduri merită scrise și sub forma asta spre a (re)aminti că spiritualitatea este cu totul altceva decât acceptarea infinită a abuzurilor de orice natură ar fi ele.

Și da, sunt recunoscătoare celor care m-au "inspirat" să scriu acest articol dar asta nu înseamnă că voi tolera în continuare cyber-vampirii "spiritualistici" (mulțumesc lui Dan I. pentru inventarea acestui termen). Spun asta deoarece consider că viața sigur nu e o competiție cu ceilalți, cel mult cu noi înșine. Cred că viața este mai mult un dans al întregirii ființei, un dans al împăcării interioare, iar acest lucru, oricum ar fi, nu se petrece într-un spațiu în care există bullying, ci într-unul al liniștii.

În finalul acestei mici pledoarii iată un scurt speech al lui Mooji despre cum ar trebui să fie o relație.. (dacă subtitrarea nu pornește automat poate fi setată din butonul rotiță - bara de jos a player-ului).


În cazul când ești interesat de subiect, pentru completare merită citite și articolele cu link-urile de mai sus link-1, link-2, link-3, link-4, link-5link-6. Desigur, am scris și despre experiențele minunate din virtual, altfel nu aș mai fi acum aici și probabil aș șterge "crezul" meu din coloana din dreapta a acestei pagini.

Idei esențiale despre vampirismul energetic găsiți în următoarele cărți:
- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link sau aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, mă bucur să-ți urez bun venit! Ideea de bază a acestui site urmărește dezvoltarea personală și tot ce ne ajută să avem o viață bună. Sper să găsești lucruri interesante în lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


joi, 29 august 2013

Declarația Drepturilor Omului sau Despre Libertățile noastre din realitate și din mediul virtual

Deși unele lucruri par de la sine înțelese, experiențele pe care le-am trăit în ultima vreme și acelea prin care am văzut că trec cei din preajma mea mi-au demonstrat că nu e chiar așa cum pare. Există încă o ceață care învăluie subiectul libertate, mai exact granițele ei și drepturile și responsabilitățile pe care le avem când conviețuim în societate.

Declarația Universală a Drepturilor Omului este un act care a fost proclamat de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948. Acest act constituie "un ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele și toate națiunile, pentru ca toate persoanele și toate organele societății să se străduiascã, având această declarație permanent în minte, ca prin învățătură și educație să dezvolte respectul pentru aceste drepturi și libertăți" (citat din actul respectiv).

Deși aș da un copy-paste aici întregului document pentru că îl consider foarte important (dar insuficient cunoscut și respectat), nu doresc să ocup spațiul articolului - îl puteți găsi aici (link important). Aici mă voi opri doar la trei articole cuprinse în declarație, articole care consider că prezintă o importanță majoră pentru o mai bună relaționare în realitate și în mediul virtual:

Articolul 1
Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

Cum spuneam, deși pare de la sine înțeles că (în esență) suntem egali, că avem fiecare rațiune și conștiință, privind în jurul nostru observăm fără efort cum destui oameni încearcă asiduu să-i convingă pe ceilalți că sunt mai "speciali", că au găsit adevărul suprem (unic), că sigur au "dreptate" și că, în virtutea acestor "calități", trebuie "urmați" în ceea ce spun. Atât de multe discuții care respectă acest tipar am văzut și am citit (în realitate și în mediul virtual) și desigur cunoașteți, încât consider că este strict necesar să ne reamintim câteva dintre drepturile noastre de bază. Cu siguranță, dacă am avea în minte măcar 5 minute pe zi acest articol 1 din declarație, am regăsi o bună parte din liniștea vieților noastre plus că nu s-ar mai consuma inutil atâta energie pe contraziceri și discuții fără "învingători".  

În privința motivelor pentru care oamenii încearcă să-i convingă pe ceilalți de diverse lucruri, cel mai important dintre ele consider că este nevoia de recunoaștere (publică) - o nevoie firească  (de văzut piramida lui Maslow aici-link) însă care scapă de sub control multora. La o privire mai atentă se poate constata că această nevoie de recunoștere provine dintr-un nivel scăzut al stimei de sine, sau, mai simplu spus, provine din tipare de gândire (subtile) precum: "dacă ceilalți mă vor recunoaște ca fiind mai bun decât ei, atunci mă voi simți  poate mai bine".

Nu vreau ca această discuție să ia o turnură ce ține de spiritualitate pentru că aceste drepturi nu țin de credințele noastre ci de un minim respect strict necesar tuturor pentru a conviețui în societate. De aceea nici nu voi aplica principiile după care eu îmi conduc viața ci mă voi opri la a spune că oamenii care încearcă să-i convingă pe ceilalți că dețin "adevăruri universale" sunt abuzatori (vampiri psihici) și că este în regulă să părăsim respectivul spațiu în care suntem agresați pentru credințele noastre. Că recunoașterea publică este o hrană pentru ego dar nu este una care să țină de "foame", aceasta este o cu totul altă poveste.

Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor.

Aceste drepturi mi se par foarte importante mai ales acum când descoperirile privind câmpul conștiinței vin din mai multe domenii (fizică, biologie, neuroștiințe, etc.) și când din ce în ce mai mulți oameni acceptă existența acelui "ceva" ce există dincolo de materia condensată.

În ceea ce privește exprimarea publică, consider potrivit să fac o subliniere (sau să-i spunem update) declarației de mai sus, anume una referitoare la exprimarea virtuală.

Consider că un blog (sau pagina de Facebook a unei persoane) este un spațiu privat și public în același timp. Un spațiu în care autorul/administratorul publică ceea ce consideră de cuviință, convingeri proprii sau idei cu care acesta rezonează. Părerile cititorilor sunt binevenite și utile, în ideea unei interacțiuni între cel care oferă informația și cel care beneficiază de ea. Libertatea acordată cititorilor este exprimată prin acordarea oportunității de a posta comentarii și consider că, în mediul virtual, acceptarea comentariilor semnate "Anonim" reprezintă maxima deschidere.

Firesc ar fi ca, în virtutea articolului 18, aceste comentarii să se oprească la sensul propriu al cuvântului "păreri" și să nu se transforme în prilej de ironii, sarcasm (link) sau injurii la adresa autorului blogului/paginii Facebook. Dar, după cum ați observat, atât pe bloguri și pe Facebook, acest lucru nu este respectat, iar limita respectului reciproc este de multe ori depășită în mod abuziv.

Dincolo de lucrurile reci precum "regulile", un blog (sau pagina de Facebook a unei persoane) este asemeni casei celei/celui care scrie pe ea.  Iar în acest context, a intra în casa cuiva și apoi să-i spui gazdei că are o casă aiurea și că mobila este de cel mai mare prost gust este o atitudine pe care... nu doresc să o etichetez (bineînțeles, aceasta este o metaforă destul de blândă pentru ceea ce se întâmplă în mediul virtual).

Mă întreb retoric: cui anume am spune că are o casă urâtă dacă persoana (care scrie) nu ar deschide "ușa" prin care noi să intrăm în casa lui? Altfel spus: dacă cineva deschide o ușă spre sufletul său - în realitate (sau pe o pagină web publicând niște gânduri) cred că nu e firesc ca cei care ascultă (respectiv - citesc) să profite de această ușă pentru pentru a intra cu bocancii și a-i strecura prin ea frustrările personale.

Finalizez acest fragment subliniind că starea de bine oferită de ironii și sarcasm (celui care practică le practică) este de foarte scurtă durată și nu îl poate vindeca de frustrările proprii. Iar dacă este vorba despre părerile contrare, acestea pot fi exprimate într-o discuție într-un mod asertiv.

Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.

Acest articol din declarație aproape că nu necesită alte comentarii. Dar ca să fie și mai clare lucrurile adaug aici drepturile asertive destul de cunoscute dar tot făcute uitate atunci când vine vorba despre comentariile/părerile expuse în mediul real și virtual în aceeași măsură. Aceste drepturi sunt:
  1. dreptul de a decide care sunt scopurile şi priorităţile personale;
  2. dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii;
  3. dreptul de a nu te justifica şi a nu da explicaţii privind viaţa ta;
  4. dreptul de a spune celorlalţi cum ai dori să se comporte cu tine;
  5. dreptul de a te exprima fără să-l răneşti pe celălalt;
  6. dreptul de a spune NU, NU ȘTIU, NU ÎNȚELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ;
  7. dreptul de  a cere informații şi ajutor;
  8. dreptul de  face greșeli și de a te răzgândi;
  9. dreptul de a fi acceptat ca imperfect;
  10. dreptul de  a avea uneori performanțe mai scăzute decât potențialul tău;
  11. dreptul de a avea relații de prietenie cu persoanele pe care le consideri potrivite și de a-ţi schimba prietenii când nu te mai simți confortabil în preajma lor;
  12. dreptul de a-ţi dezvolta viața așa cum îți dorești.
Dincolo de toate acestea, în esență, cred că Viața noastră este despre Libertate - cu precizarea importantă că este atât despre libertatea noastră (individuală) cât și despre libertatea celorlați în aceeași măsură. Altfel spus, despre a învăța să respectăm linia invizibilă care ne definește granițele personalităților noastre. Nu avem cum să ajungem la acel UNU care suntem ca esență la nivel global până nu învățăm să ne respectăm reciproc. Despre spiritualitate nu aș îndrăzni să vorbesc până atunci.
***
E atât de mult loc în (pentru) fiecare dintre noi...atât de mult loc, atâta libertate, iar acolo - în esența a ceea ce suntem - e atât de multă pace. Nu e nevoie să abuzăm (link) pe nimeni pentru a o găsi. 
Toți oamenii sunt în esență frumoși și buni. Dar numai respectându-ne reciproc spațiul personal putem scoate la iveală tot ce e mai bun în noi și în ceilalți. Cumva, într-un mod irațional, de un singur lucru sunt foarte sigură: anume acela că într-un final ne vom înțelege reciproc cu toții. 
*>:D< îmbrăţişare
Un articol care completează subiectul există aici (link) dar merită citită și toată seria de aici (link).


Dacă ești pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți urez bun venit! Sper să găsești subiecte care să-ți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele liste fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare