Când se ivește vreo situație în care e nevoie să
vorbim despre traumele trecutului, puțini dintre noi se simt confortabil.
Pentru că nu e tocmai simplu. E simplu doar în cazul când lucrurile nu sunt doar acceptate mecanic ci și înțelese dincolo de bine și rău, dincolo de dualitate.
Însă dacă totuși cineva reușește performanța asta,
dacă vei fi prezent în preajma lui, cu siguranță nu îl poți uita după o zi sau
două.Poți recunoaște ușor un astfel de om. Pentru că emite ceva foarte greu de
definit, care seamănă cu entuziasmul dar e în aceeași măsură curaj, care
seamănă cu un zbucium dar la fel de mult e pace, dar mai presus de toate
radiază inspirându-ne într-un mod căruia minții noastre îi scapă deocamdată.
Am avut ocazia să întâlnesc oameni care s-au
depășit pe ei înșiși și pot inspira la rândul lor pe cei care nu au încă
puterea să o facă. Și am avut această ocazie atât în realitate cât și în „virtualia”. Mi-am amintit de asta cu ocazia
articolului precedent. De aceea vin acum cu un fel de completare de suflet, de
data aceasta una care conține ceea ce încercam să definesc mai sus.
Iată-l pe Shane Koyczan vorbindu-ne despre experiențele sale de bullying pe care le-a trăit și nu oricum ci…altfel. De privit prin ochii sufletului și de ascultat cu inima..
Ceva cumva interconectat vei găsi și aici (link) și în cazul când îți plac poveștile de viață așa cum îmi plac și mie, atunci poți găsi alte povești emoționante în articolele de aici (link)
Dacă este prima dată când ai pășit pragul acestei pagini, îți urez cu drag bun venit! Sper să găsești lucruri care să-ți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗