Câteodată mi-e greu să vorbesc doar despre un subiect acum
când știu că toate lucrurile sunt legate între ele, de aceea și titlul acestui
text arată astfel. Mi-a luat ceva timp până să mă hotărăsc să scriu despre
Dumnezeu așa cum îl văd eu, dar cred că a venit timpul.
Ca orice om, încă din copilărie, mi-am pus întrebări legate
de existența lui Dumnezeu și de ceea ce ar putea reprezenta acesta.
Într-o primă fază, copil fiind, mi-am spus că trebuie să
existe dacă despre asta vorbesc atâția oameni. Cam pe principiul „dacă nu ar
fi, nu s-ar povesti”. Așa am ajuns să preiau din religia ortodoxă imaginea lui
Dumnezeu pentru că așa îl vedeau și îl înțelegeau cei din jurul meu.
Când au început experiențele mai grele și le-am privit și
pe-ale celorlalți, mi-am dat seama că Dumnezeu nu poate fi răzbunător, mai bine
zis nu poate fi atât de răzbunător și nedrept. Dacă este numit Tatăl Ceresc,
atunci nu poate să-și răstignească toți fii, pentru că nici un tată nu ar face
asta, și chiar dacă ar face-o nu ar putea să se spună apoi că o face din
iubire.
Nu știu dacă tuturor li s-a întâmplat, dar știu că mulți
oameni au avut cearta lor cu Dumnezeu și trebuie să recunosc că am avut-o și eu
în urma unei experiențe traumatice.
Lucrurile însă au decurs în așa fel încât, la un moment dat am
observat că s-a făcut dreptate, pe care am interpreat-o la acel moment ca fiind
dreptate divină.
Am traversat un timp îndelungat din viața mea alături de
noțiunile de „bine” și „rău”, iar după o analiză indelungată, temeinică,
indârjită (să zic așa), am reușit să găsesc rostul acelor lecții de viată prin
care a trebuit să trec ca să devin cea care sunt astăzi (nu c-aș fi mai specială
decât ceilalți, dar sunt foarte “altfel” de cum eram).
Cu alte cuvinte, acel “rău” pe care l-am trăit a fost strict
necesar (!!!) pentru ca eu să înțeleg profund ce e “RĂUL”, să îi accept
utilitatea, iar apoi să aleg conștient “BINELE”.
Acum cred că Dumnezeu
este TOT ceea ce ESTE. Este REALITATEA întreagă.
Dar știi cum...chiar TOT adică 100%,
cu alte cuvinte: nu
există nimic în afara lui.
Mai haios spus, e acel cineva/ceva căruia nu i-a scăpat și nu-i
scapă nimic...😄
Dacă i-ar fi scăpat ceva (din vedere) nu cred ar fi fost numit
omniscient, omnipotent și toate lucrurile care au fost scrise („scăpate”
publicului larg) în cărțile de la începuturi.
În virtutea acestui fapt, foarte simplu după părerea mea, nimic
nu e ceea ce pare pe moment, nici o experiență nu e doar „bună” sau doar „rea”.
Așa am ajuns la concluzia că nimic nu e cu adevărat „rău”, e
vorba numai despre înțelegerea noastră
limitată care dă această denumire lucrurilor pe care mintea nu le ințelege/cunoaște,
această limitare întinzându-se până în punctul în care reușim să avem o imagine
de ansamblu a evenimentului/fenomenului respectiv.
Pentru că se vorbește mult despre atacurile energetice (link), m-am
gândit să ofer aici o altă perspectivă despre acestea, una legată de ce am spus
mai sus.
Mai întâi voi spune că numesc atac energetic orice mod în
care agresăm o altă persoană, începând cu agresarea psihică, continuând cu cea
emoțională și terminând cu cea fizică.
Luând în considerare ce am spus despre experiențe în general,
și atacurile energetice „vin” în viața noastră ca să fie înțelese și acceptate.
Vin să ne dezvolte, să ne antreneze, să ne facă să ne autodepășim. Suntem
canale energetice și, dacă nu avem blocaje (!), suntem imuni atacurilor
energetice, pentru că prin noi circulă energia universală care este infinită.
Cred că atacurile energetice ne semnalează de fapt punctele
noastre slabe, punctele care trebuie echilibrate, aliniate cu ceea ce suntem în
esența noastră.
Mi-a plăcut foarte mult un fel de exprimare metaforică a ceea
ce spun aici, pe care am auzit-o mai demult și pe care o putem înțelege foarte
ușor printr-un exercițiu imaginativ.
Să ne imaginăm vulnerabilitățile noastre, punctele noastre ce
trebuie “prelucrate”/”alchimizate”, ca pe niște butoane. Cei
care ne “atacă” energetic sau în orice alt mod (dar până la urmă totul e
energie) ne "apasă" pe aceste butoane (!)
Noi vrem sa evoluăm, nu-i așa?
Ok, dacă nu ne-ar “arăta” nimeni care anume sunt “butoanele
de prelucrat” (prin aceste agresiuni/atacuri), cum am afla altfel care ne sunt
vulnerabilitățile? Trăind numai in “bine”? Cine ar mai “ridica un deget"
dacă s-ar afla numai în zona de confort (fizic/psihic/emotional).?
Abia după mult timp am înțeles profund de ce - în timp ce învățam
reiki, când în mod intuitiv nu simțeam nevoia folosirii unei protecții energetice
și nu îi înțelegeam nici rostul, atâta vreme cât ne dorim adaptare și armonizare cu Tot ce există în Univers.
Totul, dar absolut TOTUL în jurul nostru e o imensa OGLINDĂ
sau o „sală a oglinzilor” cum o numea cineva. De asemenea, am putea privi exteriorul
ca pe un barometru sau ca pe orice alt instrument de măsură. Și asta pentru că,
numai interacționând cu exteriorul ne putem da seama în ce punct al
"analizei butoanelor” suntem și ce anume avem de facut în continuare.
***
Și dacă într-o zi, așa, fără motiv, ai sa începi sa
vezi toți oamenii frumoși exact asa cum sunt (fără să vrei să-i schimbi) sau vei observa că nu mai vrei să ai neapărat tu dreptate într-o discuție, dacă
într-o zi vei vedea că totul strălucește în jur deși e doar o zi obișnuită,
dacă într-o zi vei vedea dincolo de ceea ce vezi cu ochii minții, atunci să știi
că aceea e ziua în care vei începe să simți magia... a ce in ce mai mult,
magia din tine însuți dar și din ceilalți în aceeași măsură, și din tot ceea ce
te înconjoară.
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Este un blog ce oferă informații din sfera dezvoltării personale și alte materiale ce ne ajută să înțelegem mai bine natura umană și realitatea. Poți căuta un subiect care să-ți placă folosind lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗
8 comentarii:
Iti multumesc !
Multumesc, mi-ai facut mult bine ! Experientele si intelegerile tale sunt foarte asemanatoare cu ele mele; dar trec acum printr-o noua perioada de "minus" si de reevaluare a vietii mele, in care tot ceea ce invatasem parea teoretic si anacronic. Oricum; multumesc inca o data ca mi-ai reamintit ceea ce stiam deja !
@ Anonim:
Si eu iti multumesc ca ai trecut pe-aici, te mai astept >:D<
@ Florina R.:
Cineva imi spunea aseara ca acest subiect e mult prea vast si prea delicat pentru a fi tratat pe un blog, insa acum ca am vazut aceste doua comentarii pot spune ca, daca macar doi oameni s-au bucurat ca au intalnit textul inseamna ca a meritat sa il scriu.
Ma bucur din suflet, va imbratisez >:D<
Draga Adina, este precum mi sa intamplat si mie acum vre-o 10ani in urma, si nu intelegeam ce se intampla ,dupa o perioada de "cautare" am reusit ,exact cum scrii tu toate sunt date cu un scop nimic nu este intamplator .Pace si IUBIRE.
Ceea ce ai scris tu despre atacurile energetice se aseamana foarte mult cu ceea ce bunica mea m-a tot invatat de cand eram mica.. De pe la 10 ani am crescut tot printre cuvinte ca energie, chakre, iubire, divin, canale, lumina.. ma bucur sa mai gasesc astfel de persoane in online.
@ Florin:
Ma bucur sa vad ca ai ajuns si tu la aceeasi concluzie! Zile cu pace iti doresc si eu :)
@ Alle:
Si eu ma bucur foarte mult sa aud ca ai crescut in asa un mediu, felicitari bunicii tale din toata inima!
Multumesc pentru vizita si comentarii >:D<
MULTUMESC !
Mă bucur că v-am cunoscut prin ceea ce scrieți.M-au intrigat,urmează să mai trec pe la tine.Felicitări!
Trimiteți un comentariu