Așa cum știți deja, empatia este capacitatea unui om de a se pune în
locul celuilalt, altfel spus de a privi lumea prin ochii celulalt. Și când spun
prin ochii celuilalt înseamnă prin prisma experiențelor lui de viață, mai exact
a percepției lui privind aceste experiențe.
Deși pare simplu să
te pui în locul celuilalt și ne naștem cu această capacitate și chiar o folosim
uneori mai mult sau mai puțin conștient, putem observa că nu o facem tot timpul, iar când se întâmplă, o facem
de obicei superficial, din cauză că suntem copleșiți de experiențele proprii.
Empatia profundă
necesită răbdare și energie în aceeași măsură deoarece fără a ne elibera de
"poverile" cotidiene proprii nu avem suficient "loc" în gânduri și simțiri pentru
celălalt/ceilalți.
Datorită
experiențelor diferite prin care trecem ne formăm păreri diferite despre
realitate și asta duce de multe ori la diferențe foarte mari atât de
mentalitate cât și de percepție a realității. Uneori aceste percepții sunt atât
de diferite încât pot naște conflicte nu doar la nivelul relației între doi
oameni cât și la nivelul relațiilor dintre grupuri sau chiar dintre popoare.
Pentru a ne lărgi
orizontul percepției realității dar și pentru a ne armoniza relațiile,
dezvoltarea capacității de a empatiza este imperios necesară. Și cum să o facem
altfel decât prin exerciții...
Un exemplu foarte
potrivit de exercițiu privind empatia a fost propus de Sam Richards, un foarte
cunoscut profesor sociolog american care consideră empatia ca fiind „inima”
sociologiei. Iată speach-ul acestuia:
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Sunt aici o mulțime de articole ce cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și pentru a ne aduce bucurie în suflet. Te poți "orienta" în căutarea unui subiect folosind listele "Articole recomandate", Resurse video, cuvintele cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Poți primi direct pe mail articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în formularul din dreapta. Te mai aștept
cu drag ♥
3 comentarii:
În mod sigur, lumea ar fi mai bună ! (Răspunsul la ultima ta întrebare din text.)
Ai explicat foarte bine principiul empatiei, și foarte bine ai spus că e necesar mai întâi ”să ne golim” de noi-înșine, ca să îl putem ”primi” pe celălalt în sufletul nostru.
Desigur, nu e un lucru ușor... Dar poate reuși, cumva, cu ajutor de Sus.
Iar empatia, în faza ultimă, ar însemna nu doar să înțelegi intelectual ce se întâmplă cu celălalt, ci efectiv să simți ! Și cred că nu e întotdeauna o experiență fericită, mai ales când celălalt suferă, sau nu își află liniștea. Poate că marii empați nu sunt cei mai fericiți oameni...
Dar oricum, poate fi o cale de a-l ajuta pe celălalt, apunând exact ceea ce trebuie. Atunci când poți !
Foarte bun subiect, și puțin cunoscut ! Ar fi bună o discuție lărgită, ca să afle cât mai mulți. Dar, asta depinde și de cititori !
@ Florina R.:
Așa este, nu-i un lucru ușor dar se poate dezvolta prin exercițiu.
De acord și cu faptul ca oamenii cu capacitate empatică profundă au și dezavantaje simțind stările de tristețe ale celorlalți.
Mă bucur că ți-a plăcut subiectul și că dorești dezvoltarea lui, am pregătit deja căteva materiale pe care urmează să le pun pe site tot plecând de la observația că este un subiect prea puțin dicutat.
>:D<
Tine de noi sa facem din lumea asta o lume mai buna..la fel cum tine tot de noi sa alegem drumul cel corect in viata, Dumnezeu ne-a dat puterea de a alege drumul pe care vrem sa mergem si ar trebui sa fie un drum placut Domnului..foarte interesant postul tau, l-am citit cu drag:*
Trimiteți un comentariu