Informații care mi-au schimbat viața (36)

Căutările, întrebările, setea de cunoaștere în general, au început pentru mulți oameni odată cu vizionarea filmului "Secretul" (link). Pentru alții filmul a constituit și începutul respingerii totale a tot ce este considerat drept "New Age", fără "discriminare", indiferent de instrumentele pe care o idee sau alta le-ar oferi.

Unul dintre motivele acestei respingeri, motivul de suprafață sau "prima impresie" peste care se trece destul de greu, este iz-ului comercial al filmului, faptul că acesta redă informația pe "repede ‘nainte", lucru care îl apropie cumva de genul de informație care manipulează și îndoctrinează. Un alt motiv pentru care filmul a fost abandonat este unul de ușor de bănuit – acela că aplicarea ideii de bază a filmului nu dă rezultate în majoritatea cazurilor.

Se spune că asta s-ar întâmpla din cauză că ideea este oferită în film într-un mod trunchiat – anume doar partea ei "wooow", cea "pozitivă" care atrage audiența. Din aceste motive, atunci când sunt în situația de a recomanda "primul" film pe această temă, recomand "Legea Rezonanței" (link) care consider că oferă un imagine mai puțin comercială a "teoriei" numite "legea atracției".

Deși unii o încadrează total în capitolul "pseudoștiință", eu cred că merită să aruncăm o privire peste ea. Măcar că vedem ce și cum.

Filmul "Codul lui Moise" (redenumit în multe locuri "Dincolo de Secret") cuprinde idei din cartea lui James Twyman cu același titlu (link) și este prezentat de acesta astfel:

"Milioane de oameni sunt încântați de ideea că pot atrage mașini noi și un cont bancar mai mare, dar au uitat cât de important este rolul lor este de a schimba lumea. Dintr-un anume punct de vedere, este timpul pentru a spiritualiza legea atractiei. Acesta este scopul acestui film."

În film se găsesc puncte de vedere valoroase ale unor oameni remarcabili: Debbie Ford (cunoscută pentru "Efectul Umbrei" - link), Neale Donald Walsch (film + cărți), Gregg Braden (despre care am vorbit aici (link)), Dr. Joe Dispenza (cunoscut pentru contribuția sa la "What the Bleep do we know"), Cheryl Richardson (carte), Sonia Choquette (cărți), James Van Praagh (cărți) și mulți alții mai puțin cunoscuți în România.

Deși este prezentat de realizator punând accentul pe latura sa ce ține de legea atracției, eu l-am perceput mai mult ca pe un instrument minunat de a empatiza cu cei de lângă noi, de a ne armoniza pentru totdeauna relațiile, de a putea accepta acțiunile celor cu care nu suntem de acord și de a renunța definitiv la judecăți și comparații toxice atât pentru ce le emit cât și pentru cei asupra cărora sunt direcționate.

În esență, ideea de bază a filmului (prin aplicare și exersare) înlesnește drumul spre percepția Întregului din care facem parte, dincolo de toate credințele noastre și de orice diferențe culturale, dincolo de dualitate și de orice separare de altă natură. Sper ca iz-ul comercial sau rapiditatea cu care sunt expuse informațiile să nu împiedice pe nimeni să ajungă la această idee esențială a filmului.

Debbie Ford - "În fiecare zi mă trezesc știind că sunt întruchiparea Întregului și mă uit să văd ce pot face pentru a dărui, pentru a servi comunitatea. Mă străduiesc să fie o contribuție reală, ca o gură de aer pentru aceasta și încerc să ofer mereu mai mult decât primesc."

* Prezint acest film în acest moment în amintirea lui Debbie Ford care a fost un extraordinar model de autenticitate și curaj pentru mine și de la a cărei plecare în lumină se va împlini pe 17 februarie exact un an (link). Îți mulțumesc din toată inima, Debbie 💗

Articole conectate sunt aici (link), aici (link) și aici (link).

În cazul când ai pășit pentru prima dată pragul căsuței mele virtuale, îți urez bun venit! Sper ca articolele și materialele pe care le vei găsi aici să fie pe placul tău. Poți utiliza lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta pentru a căuta un subiect anume. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  💗

Dezvoltare personală cu bisturiul

Uneori viața ne încearcă în feluri cărora cu greu le putem face față. Experiențele prin care trecem ne învăluie într-o ceață care ne  împiedică să mai vedem clar lucrurile.

Ieri o bună prietenă îmi spunea că are prea multe probleme astfel încât nu mai are timp să se preocupe de propria persoană, deși știe că este bolnavă iar medicii la care a fost nu i-au găsit încă sursa dezechilibrelor fizice. Întradevăr, doi copii, mama și tatăl ambii bolnavi, soțul plecat la lucru la mulți kilometri distanță, serviciul și treburile casei, sunt lucruri care cu greu te mai lasă să-ți amintești că ești și tu om și că ai nevoie măcar de odihnă dacă nu și de alte lucruri care să-ți bucure sufletul. Povestea ei mi-a amintit de alte experiențe prin care am trecut și eu și alte persoane pe care le-am întâlnit, experiențe în care uităm de noi înșine, uităm că atunci când dezechilibrele se manifestă la nivel fizic este deja grav, aceste dezechilibre încercând să ne atragă atenția că este cazul să ne ocupăm serios de noi înșine pentru a fi mai apoi de folos celorlalți.

Astfel de situații, dar și altele în care confuzia pune stăpânire pe noi, cred că se pot rezolva cu exerciții extreme de imaginație dure dar necesare (!) pe care le-aș încadra într-un capitol pe care îl numesc "dezvoltare personală cu bisturiul" - deoarece cuprinde exerciții care ne trezesc din confuzie într-un mod cam violent și dureros. Când nu am mai avut ce aplica pe propria ființă, când scuzele pe care mintea mea le fabrica s-au terminat, aceste exerciții extreme, deși neplăcute, au dat rezultate remarcabile și nu doar în cazul meu ci și în cazul altor persoane pe care le cunosc.

Dintre aceste exerciții extreme de imaginație amintesc astăzi pe cel mai dur dintre ele, dar care m-a ajutat de fiecare dată să-mi (re)clarific sistemul de valori. Acest exercițiu oprește cu siguranță jocurile interminabile ale minții, dar asta, bineînțeles, în măsura în care este făcut cu toată sinceritatea față de noi înșine (*spun asta deoarece, după cum probabil știți, nu-i tocmai simplu să-ți privești toate aspectele/umbrele în față).

Am găsit exercițiul despre care vorbesc descris foarte clar de Anthony de Mello în cartea sa "Conștiența - Capcanele și oportunitățile realității" iar acesta l-a numit simplu "Moartea anticipată". Iată-l:

"Le-am spus adesea oamenilor că modalitatea de a trăi cu adevărat este să "mori". Paşaportul către viaţă este să vă imaginaţi pe voi înşivă în mormânt. Imaginaţi-vă întinşi în sicriu. În orice poziţie vreţi. În India, noi aşezăm morţii cu picioarele încrucişate. Uneori sunt transportaţi aşa, până la locul de incinerare, iar, alteori, sunt întinşi. Aşadar, imaginaţi-vă că aţi murit şi sunteţi întinşi. Acum, priviţi la problemele voastre, din acest unghi de vedere. Se schimbă totul, nu-i aşa?

Ce temă frumoasă de meditaţie (reflecție) - tare frumoasă. Repetaţi-o zilnic, dacă aveţi timp. Este incredibil, dar veţi învia. Într-una din cărţile mele, Wellsprings, prezint şi eu o meditaţie pe această temă. Îţi vezi corpul descompunându-se, apoi devenind oase, apoi ţărână. De fiecare dată când vorbesc despre asta, oamenii spun: "Ce dezgustător!"

Dar ce e atât de dezgustător aici? Este realitatea, pentru numele lui Dumnezeu! Dar mulţi dintre voi nu vor să vadă realitatea. Voi nu vreţi să vă gândiţi la moarte. Oamenii nu trăiesc; cei mai mulţi dintre voi nu trăiţi, doar vă menţineţi corpul în viaţă. Asta nu e viaţă. Nu trăiţi decât atunci când nu va conta câtuşi de puţin dacă sunteţi vii sau morţi. În acel punct, veţi fi în viaţă.

Când sunteți gata să vă pierdeți viața, atunci o trăiți. Dar dacă vă protejaţi viaţa, sunteţi de fapt morţi. Dacă stai sus în pod şi eu îţi spun: "Coboară!" şi tu spui: "O nu, am citit despre oameni care au coborât scările, au alunecat şi şi-au frânt gâtul; este prea periculos." Sau nu te pot convinge să traversezi strada, fiindcă spui: "Ştii câţi oameni sunt călcaţi de maşină, când traversează strada?" Dacă nu te pot face să traversezi strada, cum te pot face să traversezi un continent?

Dacă nu te pot face ca, din credinţele şi convingerile tale mici şi înguste, să tragi cu coada ochiului şi să vezi o altă lume, eşti mort, eşti mort de tot; viaţa a trecut pe lângă tine. Stai înfricoşat în mica ta închisoare; îl vei pierde pe Dumnezeu, îţi vei pierde religia, prietenii, tot felul de alte lucruri. Viaţa este făcută pentru cel care riscă şi joacă într-adevăr. Asta spunea Iisus. Eşti gata să rişti? Ştii când vei fi gata să-ţi rişti viaţa? Exact atunci când descoperi acest lucru, când ştii că lucrul pe care oamenii îl numesc viaţă, nu este viaţă cu adevărat. Oamenii cred în mod greşit că a trăi înseamnă să-ţi menţii corpul în viaţă.

Deci, iubiți gândul morții, iubiți-l. Întoarceți-vă la el, iar şi iar. Gândiți-vă la frumusețea acelui cadavru, acelui schelet, acelor oase care se descompun până rămâne doar o mână de țărână. Mai departe... ce ușurare, ce ușurare. Probabil că unii dintre voi nu știu despre ce vorbesc eu aici; sunteți prea speriați, pentru a vă gândi la asta. Dar e o asemenea ușurare, atunci când te poți uita înapoi la viață, din acea perspectivă.

Sau vizitați un cimitir. Este o experiență nemaipomenit de purificatoare şi frumoasă. Te uiţi la un nume şi spui: Doamne, el a trăit cu atât de mulți ani în urmă, cu două secole în urmă; trebuie să fi avut aceleaşi probleme pe care le am şi eu, trebuie să fi avut multe nopți nedormite. Ce nebunie, trăim atât de puţin timp!

Un poet italian a spus: "Noi trăim într-o licărire de lumină; vine seara şi se face noapte pentru vecie." Este doar un licăr, iar noi îl irosim. Îl irosim cu neliniștile, cu grijile, cu preocupările, cu poverile noastre." Acum, dacă faci această meditație, te poți alege doar cu cunoașterea; dar ai putea ajunge şi la conștiență

Şi, în acel moment al conștienței, tu eşti nou. Măcar cât ține acea clipă. Atunci vei afla diferența între acumularea de cunoștințe şi conștiență."

***

Ca să închei rotund un subiect atât de delicat și tulburător, dau mai departe și discursul lui Lux Narayan care a avut ideea de a face un studiu despre 2000 de necrologuri. În discursul său pe alocuri chiar amuzant, el ne povestește ce concluzii a obținut din acest studiu - anume: ce înseamnă o viață împlinită. Sper să vă placă și să vă inspire.. (*are subtitrare în română dar e posibil ca aceasta să nu apară pe anumite tipuri de telefoane)

Dacă mi se mai întâmplă din când în când (ce-i drept, în ultima vreme foarte rar) să pierd din vedere valoarea inestimabilă a VIEȚII obișnuiesc să mă întorc la cuvintele blânde a lui Neal Donald Walsch, cuvinte care sper să ajungă și la inima voastră...

Articole recomandate: Până la urmă, cât de conștienți putem fi?, Adevărații tăi dușmani, Puterea de a renaște și Suntem oare (i)recuperabili?

Cărți recomandate:

- "Conștiența - Capcanele și oportunitățile realității" -Anthony de Mello- (citatul de mai sus) comandă online aici-link;
- "Dă sens vieții" -John C. Maxwell- comandă online aici-link;
- "Sensul vieții. Răspunsurile psihologiei pentru a da sens propriei vieți" -Frédéric Fanget- comandă online aici-link;
- "Omul în căutarea sensului vieții" -Viktor E. Frankl- comandă online aici-link;
- "Recunoștință" -Oliver Sacks- comandă online aici-link;
- "Pripeală și plictis. În căutarea sensului vieții" -Olaf Koob- comandă online aici-link;
- "Sensuri ale vieții" -Roy F. Baumeister- comandă online aici-link;
- "Sensul vieții" -Alfred Adler- comandă online aici-link.

***

Dacă este prima dată când ai pășit pragul acestui mic univers, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi aici să-ți aducă măcar un strop de informație și bucurie în plus. Lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta te poate ajuta să găsești mai ușor un subiect care îți place. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Momentul schimbării

Putem observa cu ușurință că nimeni nu face schimbări în viața sa dacă se află într-o zonă de confort (emoțional, material, etc.). Foarte puțini dintre noi fac schimbări dacă lucrurile merg prost dar pot suporta. Știu că e greu de acceptat pentru că sună trist însă momentul schimbării vine abia cănd lucrurile merg... suficient de prost.

Mai exact, dacă suntem foarte foarte sinceri cu noi înșine, putem recunoaște că facem schimbări doar când frustrările, suferința ating maximul suportabilității.

Ne pot ajuta numeroase informații, desigur, ele există, putem face multe exerciții de imaginație, dar în majoritatea cazurilor doar lecțiile de viață sunt cele care ne conving să facem pași decisivi spre adevărata schimbare.

Așa cum am mai spus, pe mine exercițiile de imaginație, transpunerea în diverse situații m-au ajutat foarte mult să-mi antrenez emoțiile (fitness emoțional). Între acestea, filmele (și anumite  seriale) au avut și au un rol foarte important.

M-am gândit să vă propun astăzi ca exercițiu de genul descris mai sus, un film extraordinar, care, în cazul unei transpuneri suficient de profunde în poziția personajului principal, poate crea surprinzătoare percepții și poate oferi după vizionare numeroase puncte de vedere noi și importante asupra vieții.

Este vorba despre filmul "Conversații cu Dumnezeu", un film care surprinde o perioadă de schimbări profunde din viața lui Neal Donald Walsch (autorul a numeroase cărți ajunse bestseller pe plan internațional - cele traduse în limba română pot fi comandate online aici-link). Producătorul și regizorul filmului este Stephan Simons, cel care a regizat printre altele si "What dreams may come".

Vizionare plăcută!

Documentare de referință recomandate: Cine sunt eu? și Minți luminate. De asemenea recomand și documentarul Poți să-ți vindeci viața - dacă nu l-ați văzut încă.

Cărțile lui Neal Donald Walsch traduse în limba română pot fi comandate online aici-link.

Dacă ai ajuns pentru prima dată pe această pagină, îți urez bun venit. Posibil să îți placă să petreci un moment de liniște aici (link) sau poți căuta ceva care să-ți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗