"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©

Click pe banner pentru detalii:

marți, 5 martie 2013

Dezvoltare personală cu bisturiul

Uneori viața ne încearcă în feluri cărora cu greu le putem face față. Experiențele prin care trecem ne învăluie într-o ceață care ne  împiedică să mai vedem clar lucrurile.

Ieri o bună prietenă îmi spunea că are prea multe probleme astfel încât nu mai are timp să se preocupe de propria persoană, deși știe că este bolnavă iar medicii la care a fost nu i-au găsit încă sursa dezechilibrelor fizice. Întradevăr, doi copii, mama și tatăl ambii bolnavi, soțul plecat la lucru la mulți kilometri distanță, serviciul și treburile casei, sunt lucruri care cu greu te mai lasă să-ți amintești că ești și tu om și că ai nevoie măcar de odihnă dacă nu și de alte lucruri care să-ți bucure sufletul. Povestea ei mi-a amintit de alte experiențe prin care am trecut și eu și alte persoane pe care le-am întâlnit, experiențe în care uităm de noi înșine, uităm că atunci când dezechilibrele se manifestă la nivel fizic este deja grav, aceste dezechilibre încercând să ne atragă atenția că este cazul să ne ocupăm serios de noi înșine pentru a fi mai apoi de folos celorlalți.

Astfel de situații, dar și altele în care confuzia pune stăpânire pe noi, cred că se pot rezolva cu exerciții extreme de imaginație pe care le-aș încadra într-un capitol pe care îl numesc "dezvoltare personală cu bisturiul" - deoarece cuprinde exerciții care ne trezesc din confuzie într-un mod cam violent și dureros. Când nu am mai avut ce aplica pe propria ființă, când scuzele pe care mintea mea le fabrica s-au terminat, aceste exerciții extreme, deși neplăcute, au dat rezultate remarcabile și nu doar în cazul meu ci și în cazul altor persoane pe care le cunosc.

Dintre aceste exerciții extreme de imaginație amintesc astăzi pe cel mai dur dintre ele, dar care m-a ajutat de fiecare dată să-mi (re)clarific sistemul de valori. Acest exercițiu oprește cu siguranță jocurile interminabile ale minții, dar asta, bineînțeles, în măsura în care este făcut cu toată sinceritatea față de noi înșine (*spun asta deoarece, după cum probabil știți, nu-i tocmai simplu să-ți privești toate aspectele/umbrele în față).

 Am găsit exercițiul despre care vorbesc descris foarte clar de Anthony de Mello în cartea sa "Conștiența - Capcanele și șansele realității" iar acesta l-a numit simplu "Moartea anticipată".                    
***
"Le-am spus adesea oamenilor că modalitatea de a trăi cu adevărat este să "mori". Paşaportul către viaţă este să vă imaginaţi pe voi înşivă în mormânt. Imaginaţi-vă întinşi în sicriu. În orice poziţie vreţi. În India, noi aşezăm morţii cu picioarele încrucişate. Uneori sunt transportaţi aşa, până la locul de incinerare, iar, alteori, sunt întinşi. Aşadar, imaginaţi-vă că aţi murit şi sunteţi întinşi. Acum, priviţi la problemele voastre, din acest unghi de vedere. Se schimbă totul, nu-i aşa?
Ce temă frumoasă de meditaţie (reflecție) - tare frumoasă. Repetaţi-o zilnic, dacă aveţi timp. Este incredibil, dar veţi învia. Într-una din cărţile mele, Wellsprings, prezint şi eu o meditaţie pe această temă. Îţi vezi corpul descompunându-se, apoi devenind oase, apoi ţărână. De fiecare dată când vorbesc despre asta, oamenii spun: „Ce dezgustător!"
Dar ce e atât de dezgustător aici? Este realitatea, pentru numele lui Dumnezeu! Dar mulţi dintre voi nu vor să vadă realitatea. Voi nu vreţi să vă gândiţi la moarte. Oamenii nu trăiesc; cei mai mulţi dintre voi nu trăiţi, doar vă menţineţi corpul în viaţă. Asta nu e viaţă. Nu trăiţi decât atunci când nu va conta câtuşi de puţin dacă sunteţi vii sau morţi. în acel punct, veţi fi în viaţă.
Când sunteți gata să vă pierdeți viața, atunci o trăiți. Dar dacă vă protejaţi viaţa, sunteţi de fapt morţi. Dacă stai sus în pod şi eu îţi spun: „Coboară!" şi tu spui: „O nu, am citit despre oameni care au coborât scările, au alunecat şi şi-au frânt gâtul; este prea periculos." Sau nu te pot convinge să traversezi strada, fiindcă spui: „Ştii câţi oameni sunt călcaţi de maşină, când traversează strada?" Dacă nu te pot face să traversezi strada, cum te pot face să traversezi un continent? Dacă nu te pot face ca, din credinţele şi convingerile tale mici şi înguste, să tragi cu coada ochiului şi să vezi o altă lume, eşti mort, eşti mort de tot; viaţa a trecut pe lângă tine. Stai înfricoşat în mica ta închisoare; îl vei pierde pe Dumnezeu, îţi vei pierde religia, prietenii, tot felul de alte lucruri. Viaţa este făcută pentru cel care riscă şi joacă într-adevăr. Asta spunea Iisus. Eşti gata să rişti? Ştii când vei fi gata să-ţi rişti viaţa? Exact atunci când descoperi acest lucru, când ştii că lucrul pe care oamenii îl numesc viaţă, nu este viaţă cu adevărat. Oamenii cred în mod greşit că a trăi înseamnă să-ţi menţii corpul în viaţă.
Deci, iubiţi gândul morţii, iubiţi-l. Întoarceţi-vă la el, iar şi iar. Gândiţi-vă la frumuseţea acelui cadavru, acelui schelet, acelor oase care se descompun până rămâne doar o mână de ţărână. Mai departe... ce uşurare, ce uşurare. Probabil că unii dintre voi nu ştiu despre ce vorbesc eu aici; sunteţi prea speriaţi, pentru a vă gândi la asta. Dar e o asemenea uşurare, atunci când te poţi uita înapoi la viaţă, din acea perspectivă.
Sau vizitaţi un cimitir. Este o experienţă nemaipomenit de purificatoare şi frumoasă. Te uiţi la un nume şi spui: „Doamne, el a trăit cu atât de mulţi ani în urmă, cu două secole în urmă; trebuie să fi avut aceleaşi probleme pe care le am şi eu, trebuie să fi avut multe nopţi nedormite. Ce nebunie, trăim atât de puţin timp! Un poet italian a spus: „Noi trăim într-o licărire de lumină; vine seara şi se face noapte pentru vecie." Este doar un licăr, iar noi îl irosim. Îl irosim cu neliniştile, cu grijile, cu preocupările, cu poverile noastre. Acum, dacă faci această meditaţie, te poţi alege doar cu cunoaşterea; dar ai putea ajunge şi la conştienţă.
Şi, în acel moment al conştienţei, tu eşti nou. Măcar cât ţine acea clipă. Atunci vei afla diferenţa între acumularea de cunoştinţe şi conştienţă."
 ***

            Pentru a ameliora cât de cât gustul amar al acestui exercițiu, propun să ascultăm (din nou) cuvintele blânde a lui Neal Donald Wasch, cuvinte la care mă întorc când se întâmplă să-mi mai apară ceața în cale...


Cartea lui Anthony de Mello - "Conștiența - Capcanele și șansele realității" (din care face parte citatul de mai sus) poate fi comandată online cu un click-aici-link la prețul unei prăjituri (10 ron), transportul fiind gratuit oriunde în țară.
            Dacă este prima dată când ai ajuns pe această pagină, exerciții de imaginație mai blânde și mai relaxante găsești aici (click).
Cu drag  *>:D< îmbrăţişare

3 comentarii:

IanculescuHimself spunea...

Scrii extraordinar de "pe placul meu" si de astazi ai locul tau in Blogroll-ul meu.

Sper sa-mi fac timp si sa rasfoiesc mai multe articole pentru ca am foarte multe de invatat de la tine cel putin la prima vedere.

Stima!

Adina Amironesei spunea...

Și mie îmi place mult cum scrii, de aceea te-am adăugat și eu! Mulțumesc! :)

Florina R. spunea...

Foarte bine ai vorbit, minunat de adevărat și de folositor ! În toate inițierile din vechime, dicipolul era pus să se gândeascăla moarte. În Egipt, în temple, adeptul trebuia să petreacă trei zile închis într-un sarcofag, pentru a-și elibera spiritul.
Chiar și unii sfinți și nevoitori creștini - cum ar fi sfântul Serafim de Sarov - obișnuiau să doarmă în propriile sicrie cu mulți ani înainte de ceasul morții.

Și noi, cei de azi, dacă ne-am gândi mai des la moarte, ne-am da seama care lucruri sunt cu adevărat importante pentru noi, și care nu, și care trebuie să fie prioritățile în viața noastră.
Eliade spunea: ”Nu suntem veșnici, dar trăim de parc-am fi; asta e ceea ce trage în jos umanitatea.”
Adică, nu ne gândim decât la lucrurile imediate, fără să ne amintim că moartea ne va opri, poate, de la altele, cu adevărat importante.

Mulțumim pentru acest text, care este o comoară de înțelepciune ! Să ai o primăvară minunată !

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...