.jpg)
Există multe provocări ale vremurilor pe care le
trăim, unele cărora le facem față cu ușurință, altele cărora le găsim cu greu
calea în echilibru, astfel încât m-am gândit să încep o serie de articole cu
titlul de mai sus. Mărturisesc că mi-ar plăcea să fie o serie interactivă în
care să vă ascult/citesc părerile sub formă de comentarii sau mesaje, pentru ca
articolele să fie cât mai aproape și de realitățile pe care le trăiți.
***
Dintre provocările timpului pe care îl trăim, una
foarte importantă este păstrarea prezenței în momentul acum și a centrării în
esența noastră a fiecăruia, stare ce presupune o detașare față de tumultul
energetic exterior, detașare necesară în cazul când dorim să găsim armonia și
pacea interioară.
Deși se vorbește mult despre a fi tu însuți și de a
renunța la dependența de părerea celorlalți, drumul până la a fi noi înșine și
simultan în armonie cu ceilalți este unul lung și anevoios. Probabil nu ar fi
atât de lung dacă am găsi mai ușor granița dintre următoarele nuanțe extreme:
1. detașarea confundată cu indiferența - cea care
conduce la un comportament descris destul de bine de: "spun și fac tot ce simt,
iar dacă cineva este deranjat/rănit de ceea ce spun/fac atunci nu mă
interesează, înseamnă că e lecția lui."
2. grija excesivă față de părerile și reacțiile
celorlalți la propriul comportament - cea care conduce la comportamente
descrise (la limită) de: "nu pot fi în totalitate eu deoarece felul în care simt să fiu cred
că i-ar deranja pe ceilalți."
Pot spune că acestea sunt limitele între care se încadrează comportamentul nostru în societate. În funcție de
priorități, mai concret de cât de mult ne pasă de ce simt cei din jur într-o
anume situație (ce presupune existența noastră comună), adoptăm diverse variante
de comportament acestea fiind situate între cele două limite. Granița dintre
aceste limite este atât de fluidă încât uneori cu greu ne dăm seama când trecem
dintr-o parte în alta.
Trăind și observând ambele situații de-a lungul vremii, mi-am dat seama că există totuși o cale de a mă
comporta natural luând în calcul în același timp și presupusele stări pe care
comportamentul meu le-ar naște în ceilalți. Această cale este empatia - un
cuvânt ale cărei semnificații rămân încă la nivel de mister pentru destul de
mulți oameni. Și nu vorbesc aici doar de empatia le nivel cognitiv (de înțelegerea
pur mentală a celuilalt) ci de empatia la nivel profund, emoțional.
Cu alte cuvinte, minimul lucru pe care pot să-l fac înainte de a mă manifesta într-un fel sau
altul este de a-mi pune întrebarea: Ce aș simți dacă altcineva mi-ar spune ceea ce voi spune eu acum?
Desigur, suntem atât de diferiți încât chiar dacă răspunsul la această întrebare ar fi "aș simți pace/ar fi minunat" asta nu
ar asigura armonia unei situații pentru că este foarte posibil ca ceilalți să nu
simtă ceea ce noi am simți într-o situație dată. Asta și din cauză că în majoritatea
cazurilor suntem foarte indulgenți cu propriile manifestări 😁.
Însă consider că a ne pune în "papucii" celuilalt este minimul gest de
respect, minimul gest de a încerca să ținem cont de ceilalți înainte de a ne
manifesta într-un fel sau altul, înainte de a fi noi înșine așa cum simțim să
fim.
Revin la un citat foarte drag al lui Jiddu Krisnamurti:
"Tu, ca ființă umană îți dai seama că suntem toți
unu? În esență. Nu ca idee ci ca o realitate! (...) Peste tot e la fel,
înțelegeți? În primul rând pentru a realiza nu verbal ci în inima ta, în
celulele tale, cu întreaga ta ființă (n. că suntem unu), este nevoie să devii
conștient că toate ființele din întreaga lume, indiferent de religie sau de orice altceva, trec prin
aceeași angoasă, aceeași singurătate, disperare, depresii, aceeași imensă
incertitudine, insecuritate, fie că trăiesc la 10.000 de km sau la 2000 de km
distanță sau aici. Toate ființele sunt cu adevărat unite psihologic. Dacă
cineva conștientizează profund în celulele sale, în mintea și inima sa acest
lucru atunci este responsabil." - citatul este din discursul care poate fi găsit aici (link).
! Dacă îți dorești să depășești o situație dificilă și/sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.
***
Articole conectate cu subiectul de astăzi:
- Cine ești când nu te vede nimeni?,- Când ești tu pe deplin și
- Reziliența - secretul puterii interioare.
Cărți recomandate:
- "Libertatea. Curajul de a fi tu însuți" -Osho- comandă online aici-link;- "Maturitatea. Responsabilitatea de a fi tu însuți" -Osho- comandă online aici-link;
- "Puterea autenticității" -Mike Robbins- comandă online aici-link;
- "Drumul către tine însuți" --M. Scott Peck- comandă online aici-link;
- "Cum sa fii tu însuți" -Ellen Hendriksen- comandă online aici-link;
- "Dacă m-aș asculta m-aș înțelege" -Jacques Salomé- comandă online aici-link;
- "Ghid de supraviețuire în universul profesional" -Jacques Salomé- comandă online aici-link.
***
Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe acest blog, mă bucur că ești aici! Sper să găsești subiect care să-ți placă în tabelul cu cuvinte cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu