Amprentele acțiunilor noastre

Depășirea prejudecăților este poate cea mai mare provocare din viața unui om. Și dacă ar fi să aleg din seria acestora, pe primul loc cred că sunt prejudecățile legate de oamenii cu care intrăm în contact într-un fel sau altul, în viața reală sau virtuală.

Fie că vrem fie că nu, în mintea noastră se construiește pas cu pas (conform tiparelor mentale specifice - link) o imagine a Celuilalt și apoi ajungem să credem că Celălalt chiar este acea imagine. Desigur, imaginile pe care ni le formăm unii despre alții NU reprezintă nici 1% din ceea ce noi suntem de fapt, dar de prea puține ori ne amintim asta atunci când intrăm în contact unii cu ceilalți.

Dacă interacțiunile noastre nu ar lăsă nici o urmă în sufletul celui/celei cu care comunicăm, atunci această necunoaștere reciprocă nu ar avea nici o importanță. Însă dacă ne gândim cu adevărat la Celălalt, dacă ne PASĂ cu adevărat de el/ea, de sufletul care animă acel corp, atunci va trebui să ne gândim de cel puțin două ori la ceea ce spunem sau facem.

Mărturisesc că de-a lungul vieții am făcut destule greșeli în ceea ce privește comunicarea și relațiile cu oamenii. Asta deși fac parte dintre persoanele cărora le pasă foarte mult de ceilalți și deși am avut și am mare grijă în această privință.

Tocmai pentru că îmi pasă, am învățat și învăț mereu să depășesc impulsul uman de a judeca și de a pune etichete, comportament atât de tentant prin faptul că ne hrănește ego-ul ridicându-ne mai presus de ceilalți cu fiecare "cântărire" și judecată pe care o facem (link).

Nu pot spune că e ușor dar nu pot spune nici că e greu. Depinde de priorități. Una dintre prioritățile mele este să aduc un zâmbet pe chipul cuiva, să-i încălzesc sufletul cu un gând dacă pot, iar dacă nu știu cum, măcar să-i fiu alături în tăcere și să nu rănesc în nici un fel.

Am învățat câteva lucruri simple despre oameni și despre vremurile pe care le trăim. Și nu au legătură cu spiritualitatea, nici cu credințele noastre, ci consider că au legătură pur și simplu cu a fi Om.

***

Am învățat că oamenii sunt sătui de sfaturi. Și că au dreptate să fie așa. Pentru că nimeni niciodată nu știe cu adevărat ce e în sufletul cuiva, oricât de deschis ar fi omul respectiv, nici măcar după 30 de ani de conviețuire în comun (ca exemplu în cazul cuplurilor). Având în vedere acest lucru, a da un sfat "gratuit" cuiva (fără ca acesta să fie cerut) e o dovadă de aroganță, e modalitatea cea mai simplă de a-ți demonstra superioritatea. La fel e și cu "a da lecții de viață" și cu "a arăta cu degetul teorii învățate din cărți".

Am învățat că ajutorul are nuanțe diferite chiar dacă oamenii sunt tentați să creadă că "binele" e unul singur și că are o culoare unică pentru toți (link).

Am învățat că un singur gest sau o vorbă poate răni mai mult decât tăișul unei săbii și că, de efectul acestuia sunt în primul rând eu răspunzătoare, și abia apoi cel care are percepția asupra gestului. Știu că "spiritualitatea" de duzină a denaturat acest lucru spunând că nu suntem răspunzători de percepțiile pe care le are Celălalt. Dar nu știu care ar mai fi responsabilitatea acțiunilor noastre dacă am fi mereu în cap cu fraza "E percepția lui, nu e problema mea" (o frază pe care am auzit-o de prea multe ori ca să o mai trec cu vederea).

Am învățat că într-adevăr, nu putem ști totul unii despre ceilalți chiar dacă am fi dispuși să ne cunoaștem, chiar dacă am fi 100% sinceri, și asta deoarece timpul fizic nu ne permite să ne dezvăluim reciproc ființa unul celuilalt și pentru că oricum suntem alții în fiecare zi. Da, știu că timpul e o iluzie, dar e una foarte persistentă, vorba lui Einstein.

Am învățat că minimul gest de bunăvoință, minimul gest de a-l înțelege pe cât posibil pe Celălalt, este să mă pun în locul lui măcar la nivel mental și pe cât posibil emoțional, luând în considerare omul în contextul pe care îl trăiește nu doar reacția pe care o are la un moment dat.

Chiar dacă nu cunosc acest context, îl pot măcar bănui. Empatia (link) este minimul gest pe care îl putem face pentru Celălalt dacă într-adevăr ne pasă. Suntem cu toții dotați natural cu capacități empatice, așa că nimeni nu poate spune "nu pot", e nevoie doar de bunăvoință.

Am învățat că superficialitatea și prejudecățile nu fac decât să ne îndepărteze unii de ceilalți, să ne facă mai reci și mai nepăsători, lucruri care la rândul lor determină adâncirea crizei interioare și exterioare de care spunem cu toții că suntem deja conștienți și sătui.

Ce-ar fi să ne fim alături unii altora fără să ne evaluăm mereu unii pe ceilalți în nici un fel? Cum ar arăta lumea noastră dacă nu am mai ține neapărat să ne dăm lecții gratuite unii altora? Cum ar fi viața noastră dacă nu am mai încerca să ne arătăm "mușchii" valorii personale unii celorlalți cu fiecare ocazie? Cum ar fi dacă înaintea fiecărei judecăți care ne vine în minte ne-am pune în locul celuilalt incluzând contextul în care el trăiește?

Și asta doar așa, pentru că suntem cu toții Oameni și pentru că toți suntem vulnerabili în toată măreția noastră. Pentru că da, vulnerabilitatea este cea mai frumoasă trăsătură umană. Este una dintre trăsăturile care ne (re)amintesc că suntem oameni și nu roboți (link).

Am mai învățat că oricât de "tăcuți" am trece unii prin viața celorlalți ne lăsăm reciproc o amprentă în suflet. Iar eu am decis ca amprenta mea în sufletul tău să fie BUCURIE, iar dacă asta nu e posibil, măcar...să nu doară. Asta nu ține de spiritualitate decât aparent, ține de A FI OM.

Articole conectate se găsesc: aici (link), aici (link) aici (link) și aici (link).

Cărțile pe care le recomand astăzi sunt bineînțeles despre relații și oferă instrumente minunate de relaționare și simultan de autocunoaștere (toate beneficiază de transport gratuit oriunde în țară):

"Trăind cu cei apropiați în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
"Trăind cu ceilalți în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
"Comunicarea relațională pe înțelesul celor mici" - Jacques Salomé - foarte importantă pentru părinții care vor să aibă o relație armonioasă cu copiii lor - comandă online aici-link;
"Arta de a cultiva relații durabile" - Gerard Apfeldorfer - comandă online aici-link;
"Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relațiilor umane" - Eric Berne - comandă online aici-link;
"Toți comunicăm, dar puțini stabilim și relații" - John C. Maxwell - comandă online aici-link.

Dacă ești pentru prima data aici, mă bucur să-ți urez bun venit! Sper să găsești subiecte care să îți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

21 septembrie - O zi de pace globală - transmisia LIVE a evenimentului

Așa cum spuneam și acum doi ani în septembrie, mulți oameni au îndrăznit să viseze la o lume în PACE cu adevărat, dar puțini sunt cei care au făcut întradevăr ceva concret pentru îndeplinirea acestui vis.

Revin asupra subiectului pentru a readuce în atenție un om minunat care din 1998 și-a propus un lucru cu adevărat ieșit din comun, acela de a reuși să păstreze Pământul în PACE măcar pentru o singură zi.

Jeremy Gilley - omul în sufletul căruia încape întreaga planetă - a denumit proiectul său - "Pace pentru o zi" (Peace one day - link). Neobosit și plin de încredere, și-a dedicat toți acești ani (începând din 1998) spre a înfăptui acest vis în mod concret. Astfel, el a străbătut întreaga planetă, de pe un continent pe altul, dintr-o țară în alta, depășind pericolele reale în zonele de conflict de pe glob.

De reținut este faptul că acest proiect nu se referă numai la un armistițiu global ci și la stingerea oricărui tip de violență (inclusiv a violenței în familie) măcar pentru o zi și anume astăzi - 21 septembrie.

Iată-l pe Jeremy Gilley la TED vorbind despre proiectul său (în 2011), iar mai jos transmisia live a evenimentului (interviuri cu diverse personalități + spectacol) organizat în cinstea acestei zile - care va dura toate cele 24 de ore ale acestei zile minunate. În spectacol, vor cânta live: Corinne Bailey Rae, Carlinhos Brown, Miguel Bosé, The Feeling, Jahméne Douglas, Kane și mulți alții. Totul a fost organizat de Jeremy Gilley, Jude Law, Monique Coleman și Emmanuel Jal.

Să ne îndreptăm cele mai frumoase gânduri spre pacea planetei noastre și spre locurile de pe glob unde există conflicte armate ca într-o îmbrățișare uriașă și să păstrăm liniștea în familii, la serviciu sau în întâlnirile mai mult sau mai puțin întâmplătoare pe care le avem astăzi. Fie aceasta cea mai liniștită zi pe care am trăit-o cu toții până acum și prima dintr-un lung șir de zile minunate. Cu drag ♥

***Oricare ar fi momentul când intrați aici puteți să vedeți spectacolul de la început chiar dacă el se deschide de la momentul accesării (fiind transmisie live).

***Dăruiți mai departe link-ul pentru a fi împreună (link) cât mai mulți cei care avem aceste gânduri - având în vedere că fiecare contribuție are un impact important în câmpul extins al conștiinței - link .

În postarea de acum doi ani găsiți și filmul "The Day After Peace" realizat de Jeremy Gilley și Jude Law după 10 ani de călătorii pe glob, iată link aici (click).

Dacă ești pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți urez bun venit! Desre profilul acestei pagini există detalii aici (link). Sper să găsești subiecte care să te intereseze în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta. Dacă îți place ce găsești și îți dorești să afli mai multe îți pot spune că voi susține un workshop la București pe 28-29 septembrie ale cărui detalii le găsești aici (link).

 Cu drag ♥ 

Provocările vremurilor noastre (2) - Conștiența

Așa cum spuneam și în primul articol din această serie, poate cea mai importantă provocare a vremurilor noastre constă în menținerea prezenței în momentul acum și în centrarea în esența noastră a fiecăruia. Această stare presupune o detașare față de tumultul energetic exterior, detașare necesară în cazul când dorim să găsim armonia și pacea interioară. Pentru că da, armonia și pacea interioară se pot găsi trăind în mijlocul tumultului energetic exterior alături de oameni care nu le-au găsit.

Poate că mulți oameni încă nu văd sau nu înțeleg legătura dintre pacea interioară și prezența (totală) în momentul prezent, însă acest fapt nu face ca importanța prezenței în acum să scadă în vreun fel. De aceea consider necesare câteva precizări privind influența decisivă pe care o are prezența (conștiența) asupra a tot ceea ce trăim.

A fi prezent în momentul acum înseamnă a fi conștient tot ceea ce există și se petrece în interiorul ființei noastre dar și în interacțiunea acesteia cu exteriorul. Înseamnă ca toată atenția noastră să fie concentrată în prezent. Acest grad de conștiență aduce cu sine un grad direct proporțional al măsurii în care putem schimba realitatea pe care o trăim (la nivel individual). De aici rezultă că putem atinge armonia interioară doar dacă reușim (mai mult sau mai puțin metaforic spus) să ne "adunăm" toată atenția (energia) "acasă" - în interiorul nostru.

Deși încă nu cunosc (în realitate) nici o persoană care să trăiască în acest grad de conștiență în fiecare moment 100% din timp, am reușit să cunosc destul de mulți oameni care au gustat din acest gen de conștiență pentru perioade mai scurte sau ceva mai lungi de timp. Astfel am reușit să observ schimbările pe care le-au produs în viața lor atât asupra echilibrului corpului fizic cât și asupra celui emoțional, mental, dar și în ceea ce privește transformarea experiențelor pe care aceștia le trăiesc și transformarea realității personale. Aceste observații mă determină să exersez zi de zi conștiența și să mă bucur de rezultatele ei, rezultate pentru descrierea cărora mi-ar trebui prea multe pagini virtuale.

Deocamdată, m-am gândit să aduc în atenție un interviu cu unul dintre cei mai îndrăzneți oameni de știință actuali, unul dintre descoperitorii noii concepții despre lume și viață. Este vorba despre un interviu cu Bruce Lipton - biolog remarcabil (CV-link), specialist în genetică, foarte cunoscut pe plan mondial datorită ideii sale revoluționare că genele și ADN-ul pot fi modificate odată cu schimbarea credinţelor noastre. Este de asemenea autor a trei cărți bestseller: "Biologia credinței" (comandă online aici-link), "Evoluția spontană" (comandă online aici-link) și "Efectul de lună de miere" (comandă online aici-link). În interviul de mai jos, Bruce Lipton prezintă argumente științifice concrete privind influența determinantă a conștienței asupra biologiei corpului nostru fizic, asupra sănătății noastre mentale și emoționale dar și asupra întregii realități pe care o trăim.

Doar un citat pentru a deschide...curiozitatea: "Controlul epigenetic (n. teoria) dezvăluie modul în care tu reacționezi față de mediul înconjurător. Așa cum îți schimbi reacția față de mediu, îți schimbi și destinul (...). Tu ești cel care are capacitatea de a-ți schimba percepția și răspunsul (față de mediu). Tu ești cel care controlează genele." (Bruce Lipton).

Vizionare plăcută!

Articole conectate: O explorare dincolo de limitele.. normalului și Iubire versus frică pentru sănătate.

Cum spunea și A. Einstein - "Realitatea este doar o iluzie, deși, e drept, una foarte persistentă." După cum se poate constata, semnale vin de peste tot că avem nevoie doar de...voință pentru a ne crea realitatea pe care ne-o dorim și pentru a atinge starea de pace interioară.

Recomand bineînțeles cărțile lui Bruce Lipton:

- "Biologia credinței" - comandă online aici-link;
- "Evoluția spontană" - comandă online aici-link sau aici-link;
- "Efectul de lună de miere" - comandă online aici-link.

Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, mă bucur să-ți urez bun venit! Sper să găsești lucruri care să-ți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Declarația Drepturilor Omului sau Despre Libertățile noastre din realitate și din mediul virtual

Deși unele lucruri par de la sine înțelese, experiențele pe care le-am trăit în ultima vreme și acelea prin care am văzut că trec cei din preajma mea mi-au demonstrat că nu e chiar așa cum pare. Există încă o ceață care învăluie subiectul libertate, mai exact granițele ei și drepturile și responsabilitățile pe care le avem când conviețuim în societate.

Declarația Universală a Drepturilor Omului este un act care a fost proclamat de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948. Acest act constituie "un ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele și toate națiunile, pentru ca toate persoanele și toate organele societății să se străduiascã, având această declarație permanent în minte, ca prin învățătură și educație să dezvolte respectul pentru aceste drepturi și libertăți" (citat din actul respectiv).

Deși aș da un copy-paste aici întregului document pentru că îl consider foarte important (dar insuficient cunoscut și respectat), nu doresc să ocup spațiul articolului - îl puteți găsi aici (link important). Aici mă voi opri doar la trei articole cuprinse în declarație, articole care consider că prezintă o importanță majoră pentru o mai bună relaționare în realitate și în mediul virtual:

Articolul 1

Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

Cum spuneam, deși pare de la sine înțeles că (în esență) suntem egali, că avem fiecare rațiune și conștiință, privind în jurul nostru observăm fără efort cum destui oameni încearcă asiduu să-i convingă pe ceilalți că sunt mai "speciali", că au găsit adevărul suprem (unic), că sigur au "dreptate" și că, în virtutea acestor "calități", trebuie "urmați" în ceea ce spun. Atât de multe discuții care respectă acest tipar am văzut și am citit (în realitate și în mediul virtual) și desigur cunoașteți, încât consider că este strict necesar să ne reamintim câteva dintre drepturile noastre de bază. Cu siguranță, dacă am avea în minte măcar 5 minute pe zi acest articol 1 din declarație, am regăsi o bună parte din liniștea vieților noastre plus că nu s-ar mai consuma inutil atâta energie pe contraziceri și discuții fără "învingători".  

În privința motivelor pentru care oamenii încearcă să-i convingă pe ceilalți de diverse lucruri, cel mai important dintre ele consider că este nevoia de recunoaștere (publică) - o nevoie firească  (de văzut piramida lui Maslow aici-link) însă care scapă de sub control multora. La o privire mai atentă se poate constata că această nevoie de recunoștere provine dintr-un nivel scăzut al stimei de sine, sau, mai simplu spus, provine din tipare de gândire (subtile) precum: "dacă ceilalți mă vor recunoaște ca fiind mai bun decât ei, atunci mă voi simți  poate mai bine".

Nu vreau ca această discuție să ia o turnură ce ține de spiritualitate pentru că aceste drepturi nu țin de credințele noastre ci de un minim respect strict necesar tuturor pentru a conviețui în societate. De aceea nici nu voi aplica principiile după care eu îmi conduc viața ci mă voi opri la a spune că oamenii care încearcă să-i convingă pe ceilalți că dețin "adevăruri universale" sunt abuzatori (vampiri psihici) și că este în regulă să părăsim respectivul spațiu în care suntem agresați pentru credințele noastre. Că recunoașterea publică este o hrană pentru ego dar nu este una care să țină de "foame", aceasta este o cu totul altă poveste.

Articolul 18

Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor.

Aceste drepturi mi se par foarte importante mai ales acum când descoperirile privind câmpul conștiinței vin din mai multe domenii (fizică, biologie, neuroștiințe, etc.) și când din ce în ce mai mulți oameni acceptă existența acelui "ceva" ce există dincolo de materia condensată.

În ceea ce privește exprimarea publică, consider potrivit să fac o subliniere (sau să-i spunem update) declarației de mai sus, anume una referitoare la exprimarea virtuală.

Consider că un blog (sau pagina de Facebook a unei persoane) este un spațiu privat și public în același timp. Un spațiu în care autorul/administratorul publică ceea ce consideră de cuviință, convingeri proprii sau idei cu care acesta rezonează. Părerile cititorilor sunt binevenite și utile, în ideea unei interacțiuni între cel care oferă informația și cel care beneficiază de ea. Libertatea acordată cititorilor este exprimată prin acordarea oportunității de a posta comentarii și consider că, în mediul virtual, acceptarea comentariilor semnate "Anonim" reprezintă maxima deschidere.

Firesc ar fi ca, în virtutea articolului 18, aceste comentarii să se oprească la sensul propriu al cuvântului "păreri" și să nu se transforme în prilej de ironii, sarcasm (link) sau injurii la adresa autorului blogului/paginii Facebook. Dar, după cum ați observat, atât pe bloguri și pe Facebook, acest lucru nu este respectat, iar limita respectului reciproc este de multe ori depășită în mod abuziv.

Dincolo de lucrurile reci precum "regulile", un blog (sau pagina de Facebook a unei persoane) este asemeni casei celei/celui care scrie pe ea.  Iar în acest context, a intra în casa cuiva și apoi să-i spui gazdei că are o casă aiurea și că mobila este de cel mai mare prost gust este o atitudine pe care... nu doresc să o etichetez (bineînțeles, aceasta este o metaforă destul de blândă pentru ceea ce se întâmplă în mediul virtual).

Mă întreb retoric: cui anume am spune că are o casă urâtă dacă persoana (care scrie) nu ar deschide "ușa" prin care noi să intrăm în casa lui? Altfel spus: dacă cineva deschide o ușă spre sufletul său - în realitate (sau pe o pagină web publicând niște gânduri) cred că nu e firesc ca cei care ascultă (respectiv - citesc) să profite de această ușă pentru pentru a intra cu bocancii și a-i strecura prin ea frustrările personale.

Finalizez acest fragment subliniind că starea de bine oferită de ironii și sarcasm (celui care practică le practică) este de foarte scurtă durată și nu îl poate vindeca de frustrările proprii. Iar dacă este vorba despre părerile contrare, acestea pot fi exprimate într-o discuție într-un mod asertiv.

Articolul 19

Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.

Acest articol din declarație aproape că nu necesită alte comentarii. Dar ca să fie și mai clare lucrurile adaug aici drepturile asertive destul de cunoscute dar tot făcute uitate atunci când vine vorba despre comentariile/părerile expuse în mediul real și virtual în aceeași măsură. Aceste drepturi sunt:

1. dreptul de a decide care sunt scopurile şi priorităţile personale;
2. dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii;
3. dreptul de a nu te justifica şi a nu da explicaţii privind viaţa ta;
4. dreptul de a spune celorlalţi cum ai dori să se comporte cu tine;
5. dreptul de a te exprima fără să-l răneşti pe celălalt;
6. dreptul de a spune NU, NU ȘTIU, NU ÎNȚELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ;
7. dreptul de  a cere informații şi ajutor;
8. dreptul de  face greșeli și de a te răzgândi;
9. dreptul de a fi acceptat ca imperfect;
10. dreptul de  a avea uneori performanțe mai scăzute decât potențialul tău;
11. dreptul de a avea relații de prietenie cu persoanele pe care le consideri potrivite și de a-ţi schimba prietenii când nu te mai simți confortabil în preajma lor;
12. dreptul de a-ţi dezvolta viața așa cum îți dorești.

Dincolo de toate acestea, în esență, cred că Viața noastră este despre Libertate - cu precizarea importantă că este atât despre libertatea noastră (individuală) cât și despre libertatea celorlați în aceeași măsură. Altfel spus, despre a învăța să respectăm linia invizibilă care ne definește granițele personalităților noastre. Nu avem cum să ajungem la acel UNU care suntem ca esență la nivel global până nu învățăm să ne respectăm reciproc. Despre spiritualitate nu aș îndrăzni să vorbesc până atunci.

***

E atât de mult loc în (pentru) fiecare dintre noi...atât de mult loc, atâta libertate, iar acolo - în esența a ceea ce suntem - e atât de multă pace. Nu e nevoie să abuzăm (link) pe nimeni pentru a o găsi. 

Toți oamenii sunt în esență frumoși și buni. Dar numai respectându-ne reciproc spațiul personal putem scoate la iveală tot ce e mai bun în noi și în ceilalți. Cumva, într-un mod irațional, de un singur lucru sunt foarte sigură: anume acela că într-un final ne vom înțelege reciproc cu toții. 

Un articol care completează subiectul există aici (link) dar merită citită și toată seria de aici (link).

Dacă ești pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți urez bun venit! Sper să găsești subiecte care să-ți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele liste fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Puterea interioară. Omul independent energetic [înregistrare audio]

Oricare ar fi originea noastră ca specie și orice am crede fiecare despre asta, cred că omul a fost proiectat inițial pentru a "funcționa" independent energetic. Adică cred că a avut conștiența unei surse interioare care îi permitea asta fără a fi nevoie să se încarce energetic de la alți oameni, mergând în anumite locuri, ascultând o anume muzică (sau prin alte metode pe care le folosim noi astăzi).

În timp însă lucrurile s-au schimbat atât de mult încât am ajuns să uităm de această abilitate a noastră, această putere interioară și am ajuns să căutăm permanent surse exterioare de la care să ne alimentăm energetic (de văzut seria despre vampirismul energetic link1 + link2).

Deoarece simt de multă vreme această idee m-am pus în primul rând pe urmele mele și mi-am urmărit gândurile și acțiunile ca să îmi dau seama unde anume mi-am risipit energia de-a lungul vieții, unde o risipesc acum, care sunt momentele în care sunt tentată să mă alimentez din exterior și mai ales cum anume se întâmplă asta. Bineînțeles, în paralel am aruncat un ochi și la ce fac ceilalți :))

Acest studiu mi-a permis să observ de ce avem atât de multe momente în care suntem epuizați energetic (link), de ce avem nevoie de aprecierea celorlalți, de recunoașterea lor, de ce ne este greu să stăm în singurătate, sau spunând totul într-o singură metaforă: mi-a permis să observ de ce nu ne putem umple singuri golul interior.

În timp am observat că epuizarea noastră și toate urmările sale (dispariția abilității de a ne autovindeca (link) și a altor abilități inițiale (link)) este determinată de o intensă "împrăștiere" energetică pe care o practicăm cu toții mai mult sau mai puțin conștient.

Am observat numeroasele moduri în care ne risipim dar și avantajele independenței energetice, lucruri pe care le-am sistematizat într-un seminar online (pe internet)(webinar) pe care l-am susținut marți seara la ora 20.00. Webinarul a fost organizat de Revista Sufletul Femeii (revistă online - link) care este fondată de Tania Tița și coordonată în acest moment de Alina Georgiana Hristea. Au participat 70 de suflete frumoase cărora le mulțumesc pentru interesul acordat și pentru calda comunicare virtuală pe care am avut-o pe chat-ul conferinței în timpul acesteia. Țin să le felicit pe această cale pentru dorința lor sinceră de a se autodepăși (link). Mulțumesc din suflet Taniei și Alinei pentru susținere! ♥

Iată înregistrarea audio a webinarului - click pe "butonul" portocaliu (pentru o cât mai bună claritate a sunetului recomand utilizarea căștilor). Am editat materialul audio pentru a decupa momentele în care mă asiguram că totul e ok din punct de vedere tehnic.

Iată și clipul pe care l-am utilizat în finalul seminarului:

Dacă ai ajuns pentru prima dată aici, bine ai venit! Poți alege subiectul care îți place din tabelul cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Vampirismul energetic rafinat (2) - Inducerea stărilor de frică

Se spune că e suspect dacă nu ți-e teamă de nimic. Se spune ori că ești nebun, ori că vrei să faci pe grozavul. Eu cred că totul ține de credințe și că noi toți ne putem depăși condiția, în sensul că putem elimina fricile una câte una prin conștientizarea lor și transformarea acestora.

Dar să vedem ce se întâmplă din punct de vedere energetic, pentru că e posibil ca știind ce se întâmplă de fapt, să încetăm să mai avem stări de panică.

Teama este modul de manipulare cel mai întâlnit și cel mai cunoscut mod de a vampiriza energetic. Teama poate fi indusă în foarte multe feluri, atât de multe încât e greu să le cuprindă cineva într-un singur articol, așa că voi aminti doar câteva.

Este cunoscut faptul că la nivel macro (de societate) marele mase de oameni au fost și sunt manipulate în principal prin inducerea fricii iar de-a lungul istoriei se cunosc suficiente exemple care dovedesc asta. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente (ultimul) este "sfârșitul lumii" din 21 decembrie 2012. Mă refer la cei care au câștigat de pe urma inducerii fricii legate de această dată. După cum știți, s-au făcut vânzări de milioane de dolari, euro și alte monede prin faptul că oamenii au achiziționat locații, instalații pentru aceste locații, alimente, haine, etc. Au fost la mare căutare filmele, emisiunile, cărțile, articolele și orice material care avea legătură cu data respectivă. Aproape că s-ar putea crede că a fost o conspirație globală. Tentația generală ar fi să credem că ni s-a furat energie. Și totuși...Eu cred că oamenii au "donat" de bună voie energia lor prin teama de acest sfârșit, prin teama lor față de moarte.

În fapt, teama este un cordon energetic invizibil prin care oamenii donează de bună voie energia lor. E ca un canal prin care orice om poate fi manipulat pentru că el permite asta. Dar dacă eu, tu, noi nu am mai avea „fisuri” în credințele noastre și am fi conștienți de esența lucrurilor atunci am tăia conștient aceste cordoane.

Un alt exemplu de manipulare masivă este teama de efectele nocive ale alimentelor, telefoanelor, televizoarelor, radiațiilor în general, a gazelor toxice din atmosferă, a tot ce este considerat toxic. Desigur și acestea au ca rădăcină esențială frica de moarte. Când intrăm în contact cu o astfel de informație poate că ar fi bine să ne întrebăm cine are de câștigat de pe urma răspândirii acelei informații, de pe urma inducerii acelei frici. De obicei, la finalul oricărui articol (de exemplu) ca și protecție se recomandă ceva: un medicament, un supliment alimentar, un aparat, etc. Și atunci este foarte simplu de dat seama care este interesul de "subsol" al fiecărui articol cu titluri de genul "Efectele cancerigene/toxice ale..." sau "Metode de protecție împotriva..."

Este important de reamintit că rasa umană este în continuă adaptare la orice fel de toxine, radiații, etc. Exemplele de adaptare abundă însă nimeni nu este interesat să le dea mai departe (ca informație) deoarece lipsește motivația. Există oameni de știință care au demonstrat capacitatea de adaptare a organismului uman însă puțini reușesc să le ia în seamă cu adevărat, mai concret să creadă în rezultatele experimentale (link 1, link 2, link 3). Pare că cineva ne ascunde ceva însă aceste informații există, sunt publice și gratuite pe deasupra. Nimeni nu ne ascunde nimic.

Deși sunt exemple nenumărate de oameni care mănâncă ne-sănătos, vorbesc la telefon peste 5 ore pe zi și sunt perfect sănătoși, aceștia nu ies în față să se dea drept exemplu tot din lipsa unui motiv și nici nu are nimeni interes să-i "contorizeze". Experimentele pe care le-am făcut pe mine însămi în acest sens mi-au demonstrat că pârghia de manifestare a efectelor oricărui lucru/situație asupra noastră și noi sunt chiar credințele noastre (link) așa cum se spune și aici (link important). Cu alte cuvinte când eu cred că un aliment este toxic atunci acel aliment chiar se va manifesta asupra mea ca ceva toxic. Iar când eu cred că un aliment este benefic organismului meu el are efecte benefice (chiar dacă alcuiva îi produce efecte nocive).

Efectul oricărui lucru asupra noastră este alimentat energetic de noi înșine. Altfel spus credința mea (care este o energie) într-un medicament îi dă putere acestuia ca el să aibă efect. Pare mai greu de crezut dar aceste lucruri sunt deja demonstrate științific. În plus, doar ca un o re-amintire cuvinte celebre: "Credința ta te-a vindecat" își dezvăluie abia în acești ani semnificația întreagă.

Ca să nu mă îndepărtez prea mult de subiect închei aceast subpunct spunându-vă că noi toți permitem mafiei farmaceutice (link) să ne vampirizeze prin inducerea fricii, a fricii de aproape orice aliment. Uităm că aceste alimente au fost consumate de sute de ani de stră-stră-străbunicii noștrii, aceștia având vieți îndelungate pline de sănătate și vitalitate. Uităm că din punct de vedere biologic am evoluat oricum odată cu schimbarea alimentației iar acum suntem rezintenți la E-uri și multe alte lucruri considerate toxice. Este evident că doar noi putem tăia acest cordon energetic prin care noi înșine permitem să fim manipulați.

La nivel micro, de relații (link), inducerea fricii este specifică fiecărui caz în parte. De exemplu orice dependență a unei persoane de o altă persoană poate fi utilizată drept cordon de vampirizare energetică și în genereral așa se și întâmplă. De ce dependența favorizează asta? Pentru că în spatele unei dependențe se află în general teama de singurătate sau alte frici conexe (frica de sărăcie, de pierdere a statutului social, etc.). Cel mai simplu exemplu este într-un cuplu în care unul dintre parteneri amenință pe celălalt că îl părăsește. Dacă A este dependent de B emoțional (îl iubește), financiar sau în oricare alte moduri, aceste amenințări vor fi tot atâtea momente în care B ia energie de la A. Este evident că A (victima) donează de bună voie energie și că în cazul când nu ar avea această dependență de B, nici B (abuzatorul) nu ar mai avea pârghia prin care să profite energetic.

De aceea eu cred că soluția eficace a ieșirii din astfel de situații este anularea pârghiilor prin care suntem manipulați energetic. Mai exact vindecarea fricilor noastre care la rândul lor depind de credințe.

Rămân la ideea că mecanismele de vampirizare există doar pentru a fi observate și conștientizate. Ele sunt un fel de instrumente de „măsură” a situației în care suntem, a ce trebuie să perfecționăm la noi înșine (link). Cum am spus și în primul articol din această serie (link), vampirismul energetic sub toate formele sale (începând de la abuzul vizibil până la formele lui rafinate) există și va exista doar până în punctul în care omul devine conștient de mecanismul acestui fenomen și va tăia "cordonul" energetic prin care el însuși permite ca lucrurile să se întâmple.

Mă bucur că trăiesc aceste vremuri de dezvoltare accelerată și că din ce în ce mai mulți oameni simt lucrurile în mod energetic chiar dacă nu au neapărat acest limbaj. Mă bucur că "transparența" energetică crește și, încetul cu încetul, ne dăm seama de cum modul în care funcționează lucrurile și ne adaptăm din mers schimbărilor.

Închei cu propunerea să ascultăm încă o dată vocea caldă a lui Neal Donald Walsh vorbindu-ne despre teamă:

Câteva cărți care pot clarifica aspectele principale ale acestor atitudini cu efecte toxice asupra celor abuzați (cele de la Libris beneficiază de transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.

Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate", "Resurse video" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta sau punând un cuvânt în căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Eckhart Tolle - Despre prezență și momentul "acum"

De multă vreme doresc să aduc în acest spațiu virtual un OM care mie mi-a marcat viața într-un fel minunat. Este vorba despre Eckhart Tolle - autor al cărților "Puterea Prezentului", "Un Pământ nou" și "Liniștea vorbește" care pot fi cumpărate de aici (link). În 2008 New York Times l-a descris drept "cel mai popular autor spiritual în Statele Unite" iar în 2011 Watkins Review l-a numit drept "autorul cu cea mai mare influență în spiritualitate din lume".

M-am gândit să încep seria de articole dedicate acestuia cu un interviu de suflet pe care l-a acordat cunoscutei realizatoare TV Oprah Winfrey, interviu în care vorbește și despre viața lui și despre felul în care a ajuns la concluziile pe care le dăruiește astăzi lumii prin cărțile publicate și prin conferințele pe care le susține.

Vă doresc ca liniștea cuvintelor lui să ajungă la sufletul vostru la fel cum a ajuns și la al meu. Și l-am "adus" pe Jim Carrey să-l prezinte - se poate mai frumos de atât...?  *Activați subtitrarea din butonul "rotiță" după ce dați play, vizionare plăcută!

Un extras din cartea sa "Puterea prezentului" se găsește aici (link).

Cărțile lui Eckhart Tolle pot fi cumpărate online după cum urmează (transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

- "Puterea prezentului" - comandă online aici-link;
- "Puterea prezentului - ghid practic" - comandă online aici-link;
- "Liniștea vorbește" - comandă online aici-link;
- "Un Pământ nou" - comandă online aici-link.

Dacă este pentru prima dată când ai ajuns aici îți urez bun venit! Poți găsi subiectul care te interesează cu ajutorul listei "Articole recomandate" sau a tabelului cu cuvinte cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥