Despre diferențe, prejudecăți și etichete (+ recomandare film)

Una dintre marile provocări ale zilelor noastre este depășirea prejudecăților. De orice fel. Pentru că doar acestea ne opresc de la o curgere firească a vieții și de la adaptarea la schimbările care se produc cu o viteză amețitoare.

Dacă ar fi să ne referim doar la acelea care ne inundă mintea atunci când privim Omul din fața noastră ar fi bine să înțelegem că acestea ne opresc să-l vedem așa cum este el cu adevărat (link). Ne împiedică să-l cunoaștem sau să-l re-cunoaștem în cazul când l-am cunoscut în trecut și îl reîntâlnim după o vreme.

Prejudecățile ne împiedică să avem relații armonioase iar asta ne face să ne îndepărtăm unii de ceilalți sau mai rău de atât - să ne izolăm în singurătate. Având în vedere că toți ne schimbăm în fiecare clipă a vieții noastre (chiar dacă nu parcurgem neapărat vreun drum de autocunoaștere și dezvoltare personală asumată, ideal ar fi ca relațiile să fie procese continue de RE-descoperire reciprocă.

Despre diferențe, prejudecăți și etichete se vorbește într-un discurs aparte pe care l-am găsit zilele trecute și care m-a impresionat. Este vorba despre cel al lui Loy Machedo - speaker, trainer, coach și mentor - unul cu siguranță...diferit 😁 față cei pe care v-ați obișnuit să-i întâlniți în realitate sau virtual.

Dau mai departe acest material împreună cu propunerea unui mic exercițiu: o urmărire "ca-n filme" a gândurilor (prejudecăților) care vă apar în minte pe măsură ce parcurgeți materialul și puțină atenție evoluției stării emoționale proprii de la început până la final. Vă doresc vizionare plăcută prin ochii sufletului... (***dacă nu apare subtitrarea, o puteți seta automat din butonul "rotiță" din bara player-ului după ce dați play)

REMINDER: Te invit într-un loc de basm, într-o atmosferă de la suflet la suflet, într-o tabără cu un format unic, să regăsim Bucuria de A FI. Va fi o EXPERIENȚĂ care îți va schimba perspectiva și-ți va reda echilibrul. Într-un mod relaxat, "de vară", vom discuta despre experiențe concrete de viață și transformarea interioară autentică. Vom face o mulțime de exerciții și chestii faine despre care am amintit în descriere, dar am pregătit și multe surprize. Te poți înscrie în seria 25-29 iulie sau pentru 29 august – 2 septembrie. Detaliile organizatorice se găsesc pe pagina taberei AICI-link. Te aștept cu drag 💗

- Pe romașcani îi aștept cu drag ca de obicei joia la Serile de Inspirație și Povești (link).

Filmul pe care-l recomand astăzi are legătură cu subiectul: prejudecăți și etichete. Este plin de inpirație și reprezintă o adevărată lecție de viață despre cum poate un om să schimbe viața altui om doar prin puterea exemplului. Nu vă dau nici un alt detaliu despre poveste dar vă pot asigura că merită timpul investit și că pentru unii ar putea fi cu adevărat terapeutic. Se numește "Spectaculosul Acum" ("The Spectacular Now") și poate fi vizionat online aici-link sau aici-link, vizionare plăcută!

***

Articole conectate cu subiectul: 3 pași importanți pentru relații armonioase, Mitul numit "prima impresie", IERTAREA - o schimbare de perspectivă și Dacă ai putea vedea în inimile celorlalți. Măsura în care îi acceptăm pe ceilalți reflectă măsura în care ne acceptăm pe noi înșine dar și gradul de evoluție și de aceea merită (re)văzut documentarul de aici-link.

Dacă tot a venit vorba despre prejudecățile care ne afectează comunicarea cu ceilalți și relațiile, recomand astăzi și două cărți foarte utile pentru imbunătățirea acestui aspect atât de important pentru o viață echilibrată (transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

- "Trăind cu cei apropiați în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
- "Trăind cu ceilalți în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
- "Arta de a cultiva relații durabile" -Gerard Apfeldorfer- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Toți comunicăm, dar puțini stabilim și relații" - John C. Maxwell - comandă online aici-link.

***

Dacă ai pășit pentru prima dată pragul acestui mic univers, îți spun bine ai venit! Sper să găsești aici lucruri utile și/sau care să-ți aducă măcar un gram de bucurie în plus. Poți căuta subiectul dorit folosind listele "Articole recomandate" și cea cu cuvinte cheie din coloana din dreapta. Sunt în acest moment câtevaa sute de articole, așa că ar fi destul de greu să te plictisești :)) Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  💗

Vampirismul energetic rafinat (4) - Descurajările

"- Aș vrea să fac și eu chestia asta, am observat că am oarece talent în acest sens, mă și pasionează și cred că aș reuși chiar să mă întrețin din ea...

- Mă..., da, ai tu talent, dar chiar crezi că ai putea să ajungi undeva făcând-o? Că doar ai văzut că au încercat și alții și n-au ajuns nicăieri. E plină "piața" de oameni care au eșuat în domeniul ăsta. Lasă..., talente au mulți, da’ munca-i muncă iar pasiunile-s pentru timpul liber."

***

"- Mă gândesc să-mi schimb locul de muncă, poate că ar trebui să încerc ceva nou, eventual pe cont propriu...

- Lasă mă, ce-ți veni? Chiar nu ți-e bine cu ce faci? Tu nu vezi ce greu e să-ți găsești un job? Lasă..., ce-i în mână nu-i minciună, plus că o slujbă la stat e sigură până la pensie. "

***

"- Cred că aș putea să fac și eu ce face X, ba chiar cred că a face-o un pic mai bine decât el/ea că aș schimba asta și cealaltă...

- Măi mamă, măi, cum să faci tu așa ceva? Doamne, dar cine te crezi..? Păi el/ea a avut cunoștințe sus puse, avea deja un nume (cunoscut) când a început să facă asta, plus că are și o anume prestanță pe care tu...Lasă mamă, stai tu aici cuminte în banca ta, că aici e mai sigur pentru tine...plus că suntem și noi aici și te-ajutăm dacă ai nevoie, acolo unde să te duci printre străini..."

***

Vă este cunoscut genul acesta de discuție? Știu că da, am fost cu toții de-a lungul vremii în ambele roluri pe rând, cu diverse variații de nuanțe. În funcție de situație, când eram în rolul celui care descurajează pe cel din fața noastră motivam comportamentul aproape invariabil prin faptul că suntem numai...realiști și mai ales cu faptul că îi facem un bine celuilalt scutindu-l în acest fel de dezamăgirile care ar putea proveni din încercările (presupuse) eșuate.

Dar...dacă am fost fiecare și în rolul celui descurajat atunci sigur am observat că nu e deloc plăcut ca cineva să-ți taie aripile atunci când ai un vis sau când pur și simplu vrei să încerci să faci altceva decât ai făcut pâna în acel moment. Și nu e doar neplăcut, ci mai mult de atât - e dureros. Deoarece în 99% dintre cazuri nu se găsesc lângă noi doar un astfel de "realist" ci mai mulți. Iar conform vorbei românești "dacă un om îți spune că ești beat nu-i nimic dar când îți spun trei atunci mai bine te du la culcare", foarte mulți oameni renunța la a-și urma calea ce le-o cere inima în urma mai multor astfel de descurajări. Cunosc atâtea cazuri de renunțări încât aș putea povesti cel puțin o săptămână. Cazul Gabrielei Artene care a ajuns să cânte pentru prima oară pe scenă abia la 58 de ani este doar unul dintre ele (link).

Privită din punct de vedere energetic, situația este mai complexă decât pare la prima vedere. Aparent este clar că cel care descurajează se alimentează energetic din renunțarea celui descurajat. Concret: în situația (potențială) în care cel care dorește să facă o schimbare chiar ar reuși să o facă cu succes, el ar ieși din zona numită generic "la tăți ni-i greu" și astfel ar căpăta alt statut în fața celui care l-a descurajat. Caz în care ego-ul "descurajatorului" ar avea bineînțeles de suferit. Renunțarea celuilalt însă îi aduce acestuia un gram de confort/securitate.

Este evident că majoritatea oamenilor care obișnuiesc să-i descurajeze pe cei din jurul lor, cei care se autodenumesc "realiști", nu sunt neapărat conștienți că fură energie de la cei pe care îi descurajează. Însă faptul că nu știu asta nu îndulcește cu nimic stuația și nici nu le redă celor descurajați puterea de a-și urma visele.

Spuneam că situația este mai complexă și asta deoarece este important de conștientizat care sunt motivele care îi imping pe oameni să îi descurajeze pe cei din jurul lor. O analiză simplă a situațiilor în care suntem tentați să-i descurajăm pe ceilalți ne conduce către un singur motiv iar acela este despre noi înșine: îi descurajăm pe ceilalți pentru ca nu cumva ei să "ne-o ia înainte" în vreun fel, ca nu cumva să facă ce noi nu suntem în stare să facem sau pur și simplu să ne demonstreze că ceva este posibil atunci când noi credem că e invers. Facem asta proiectând pe cei din fața noastră neputințele și tiparele noastre mentale (link). Iar asta vine în mod evident din lipsa încrederii pe care o avem în noi înșine.

Nu e de judecat sau de condamnat o astfel de situație. Deoarece lipsa încrederii în sine a ajuns un "sport" internațional, nu ține de rasă, de naționalitate și de nimic altceva. Facem sau am făcut cu toții astfel de lucruri. Părinții își descurajează copiii, iar copiii când se maturizează își descurajează copiii la rândul lor, profesorii descurajează elevii și studenții, prietenii între ei, etc. Ne-am descurajat unii pe ceilalți atât de mult încât s-a format un fel de cerc vicios din care se poate ieși doar cu foarte multă voință.

Dar oare dacă acum știm cum funcționează aceste lucruri nu ar fi de-ajuns ca să încetăm și să schimbăm acest gen de comportament? Ar cam trebui să fie. Cred că este timpul să înțelegem și alegem conștient avantajele independenței energetice (link).

M-am gândit mult care să fie granița dintre realism și descurajarea de tip pesimist, însă am regăsit concluzia gata concentrată într-o discuție purtată de doi prieteni ai mei, iar motivul pentru care v-o redau exact așa aici este pentru a încheia într-un ton amuzant:

V.- De ce ești tu așa pesimist și mereu îi descurajezi pe ceilalți?

R.- Păi nu-i descurajez, eu sunt doar realist, eu îi aduc cu picioarele pe pământ.

V.- Dacă doar i-ai aduce cu picioarele pe pământ ar fi una, dar tu îi trântești cu fundul de pământ ceea ce e cu totul alta...:))

Dacă sunteți în preajma unor astfel de "realiști"...poate că ar fi indicat să vă îndepărtați puțin pentru a vă recăpăta puterea interioară (link) și a vă realiza visele voastre cele mai dragi. Aveți sigur puterea asta!

Iată mai jos un fragment dintr-un film minunat care merită revăzut de câte ori uităm ce există în noi, în fiecare, fără deosebire.

*** Filmul întreg poate fi văzut aici (link) sau aici-link după îndepărtarea reclamelor, asta dacă nu cumva aveți deja DVD-ul în colecție că oricum, merită.

***Celelalte trei articole anterioare din această serie se găsesc aici: link 1, link 2, link 3.

Celor care vor să înțeleagă mai bine mecanismele vampirismului energetic, recomand următoarele cărți (cele de la Libris beneficiază de transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.

Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Mitul numit "prima impresie"

Spunea cineva într-o conferință că prima impresie despre un om se formează în primele 30 de secunde iar după acestea există cam 3 minute în care această impresie se întărește total. Tot acolo se spunea că  anumite studii arată că este nevoie de cel puțin 19 impresii secundare consecvente care să poată șterge impresia inițială (atât de puternică este). Probabil ați observat că multor oameni nu le sunt suficiente nici o sută de post-impresii ca să și-o schimbe pe prima, dar ăsta este alt subiect.

Nu am să mă opresc nici la cât de sincere sunt primele afișări de imagine, deoarece probabil știe toată lumea că ele sunt oricum regizate, cosmetizate, etc., tocmai din motivul de mai sus. Alte nuanțe vreau să punctez astăzi.

Pe mine concluziile din prima frază m-au întristat. Pentru că asta denotă superficialitate. Multă. Pentru că pe de altă parte o vorbă românească spune că "nu ajunge o viață de om pentru a Cunoaște pe cineva". Și e adevărat. Dar nu doar de aceea.

Eu cred că s-a ajuns prea departe cu această "primă impresie". O întreagă industrie din cadrul dezvoltării personale ne învață trucuri despre limbajul nonverbal și despre cum să stăm pe scaun, cum să zâmbim, cum să rotim ochii pentru a minți cât mai frumos/credibil (pentru a "da" bine 😁) la o întâlnire de afaceri sau de altă natură. S-a ajuns să se piardă din vedere esența interacțiunii și comunicării umane sau mie îmi scapă ceva?

Este adevărat că uneori ne pasă de impresia pe care o lăsăm în jur (mai mult sau mai puțin în funcție de context), dar oare ce este mai important:

• să construim în ochii celorlalți o imagine și să trăim cu teama că la un moment nu vom mai putea "ține pasul" cu imaginea, sau
• să eliminăm pe cât posibil așteptările celorlalți asumându-ne riscul autenticității dar câștigând eliberarea de teamă ?

Dincolo de stabilirea priorităților de mai sus, referindu-mă acum la cazul când noi suntem în poziția de observator, mă întreb - ne ajută la ceva faptul că lăsăm prima impresie să se întipărească, să ne domine părerea despre un om? Aș spune că nu, dimpotrivă, pierdem foarte mult. Pierdem bucuria de a-i lăsa timp să se deschidă, să se manifeste în splendoarea în care o poate face fiecare ființă în parte atunci când este scutită de etichetări și judecăți mereu premature.

Judecățile și etichetele pe care le aplicăm celorlalți rănesc. Uneori rănesc atât de tare încât întârzie sau chiar opresc definitiv înflorirea ființei într-un domeniu oarecare în care ar face-o în cazul când ar fi încurajat. Sau măcar lăsat în pace.

Sunt sigură că ți s-a întâmplat și ție măcar o dată să ți se taie aripile când ai vrut să zbori. Să fii descurajat de ceilalți când ai avut un proiect personal drag ție sau când ai vrut să te manifești altfel decât ce consideră ceilalți ca fiind "normal" (din punctual lor de vedere). Nu te întreb cum a fost pentru că știu deja. Toți am trecut prin această experiență.

Întrebarea este cum de încă putem să-i descurajăm pe ceilalți dacă noi înșine am trecut deja prin asta și știm cum e? Sau revenind strict la subiectul de azi, cum de încă putem să ne oprim la prima impresie când știm că fiecare dintre noi a suferit măcar o dată din cauza celor care au făcut asta cu noi?

Cum ar arăta această realitate dacă în clipa când prima impresie vrea să se întipărească în mintea noastră, noi, fiecare, am opri-o și i-am da răgazul celuilalt să se dezvăluie fără să-l judecăm/etichetăm (nu doar la prima interacțiune, dar nici la a doua, nici la a treia,...)?

***

Sunt multe, foarte multe exemple care demontează mitul "primei impresii", dar am ales astăzi unul pe care l-am întâlnit ieri întâmplător. Ar fi bine de simțit, nu doar de privit. Pentru cei care nu cunosc limba engleză precizez că acest om nu a cântat niciodată în fața nimănui, nici măcar a familiei, din cauza respingerii pe care au manifestat-o față de el toți cei care s-au oprit la....prima impresie. Vizionare plăcută..

Și ca să aduc și un exemplu românesc, în caz că nu ați văzut-o, merită să o ascultați pe Gabriela Artene din Iași, care a reușit abia acum să-și depășească prejudecățile și să-și dezvăluie vocea minunată - (link).

! Dacă îți dorești să depășești o situație de conflict în relații sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.

***

Articole conectate:

- Jumătate din înțelegerea lumii,
- 3 pași importanți pentru relații armonioase și
-  IERTAREA - aspecte esențiale și o schimbare de perspectivă. Un documentar din lista "musai" de (re)văzut este aici-link.

Cărți recomandate pe tema articolului:

- "Vrăjitoare și oameni înspăimântători. Ostilitatea în viața cotidiană și depășirea ei" -J. H. Berke- comandă online aici-link;
- "Cum să-ți controlezi furia" -Albert Ellis, Raymond Chip Tafrate- comandă online aici-link;
- "Agresivitatea pasivă" -T. Murphy, L. H. Oberlin- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni fac lucruri rele" -Debbie Ford- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Partea intunecată a căutatorilor de lumină" -Debbie Ford- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni săvârșesc fapte rele" -James Hollis- comandă online aici-link;
- "Efectul Lucifer" -Philip Zimbardo- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce îți face bine să faci BINE" -David R. Hamilton- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce nu vrem iertarea?" -Harriet Lerner- comandă online aici-link;
- "Iertarea - cea mai mare putere vindecătoare" -Gerald G. Jampolsky- comandă online aici-link;
- "Dansul relațiilor" -Harriet Lernerpoate- comandă online aici-link;
- "Iubirea înseamnă renunțarea la frică" -Gerald G. Jampolsky- comandă online aici-link.

***

Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi să-ți aducă un strop de informație și/sau bucurie în plus. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗