Informații de "dincolo"

Cred că nu există om să nu se fi întrebat măcar o dată cum va fi când vom pleca "dincolo" sau dacă există ceva dincolo de această realitate materială. S-au spus și s-au scris multe povești despre experiențele celor care au reușit să se întoarcă la viață după ce au ieșit din comă sau după ieșirea din moarte clinică.

Datorită mărturiilor celor care au experimentat moartea clinică, unii oameni au ajuns să fie convinși că dincolo există o lume (sau mai multe) care arată într-un anume fel. Am fost multă vreme fan al acestei convingeri, însă am găsit prea multe informații contradictorii, nu am găsit o "cale" prin care să le permit să coexiste 😁, așa că am considerat firesc să las loc îndoielii.

Pentru cei curioși dau astăzi mai departe un film bazat pe astfel de mărturii dar, mai important de atât, pe părerea oamenilor de știință despre aceste experiențe. Documentarul are titlul "Faux Depart" ("Falsa plecare") și este realizat de Sonia Barkallah. Aceasta a reușit să cumuleze în film părerile mai multor cardiologi, chirurgi, anesteziști, neurologi și psihologi care prezintă informații culese de-a lungul întregii lor cariere.

Consider că este un documentar interesant deoarece face multe conexiuni între experiențele discutate și, în plus, elimină multe prejudecăți din conștiința de masă pe care probabil le-ați întâlnit deseori. Sigur o să vă placă, vizionare plăcută!

Post-editare: Articol pe aceeași temă aici-link.

Cărți recomandate:

- "Am murit și m-am descoperit pe mine însămi" - Anita Moorjani - comandă online aici-link;
- "Călătorii în afara corpului" - Robert Monroe - comandă online aici-link;
- "Călătoria supremă" - Robert Monroe - comandă online aici-link.

***

Dacă ai ajuns de curând pe această pagină îți urez bun venit! M-aș bucura să-ți placă și celelalte articole și să te întorci din când în când. Poți alege un subiect anume utilizând lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,

cu drag 💗

Informații care mi-au schimbat viața (15)

Mulți oameni de știință spun că universurile paralele există și chiar cred că nu ne mai putem îndoi de asta. Că este greu de acceptat ideea, se înțelege de la sine. Asta deoarece minții noastre îi este greu să-și imagineze cum ar fi să avem un număr infinit de replici ale noastre ale fiecăruia și cum ar fi să nu putem controla cu ce-și ocupă acestea timpul...😂

Numai că din ce în ce mai mulți oameni simt intuitiv că există ceva dincolo de noi, ceva mult mai mult decât ne putem închipui, ceva care deocamdată nu poate fi cuprins cu mintea și explicat rațional. Că ar cam trebui să trecem dincolo de ideea unicității este un alt subiect. Motivul pentru care este cazul să conștientizăm măsura infinității posibilităților l-am găsit cuprins concentrat în citatul următor:

"Știm acum că energia întunecată reprezintă peste 70% din Univers, materia întunecată cam 20%. La un calcul simplu ne dăm seama că abia înțelegem (științific) maxim 10% din Univers, dar 90% rămâne un mister. Conștientizând această realitate trebuie să fii foarte precaut înainte să spui că ceva este imposibil."  - Harold E. Puthoff

Trecând dincolo de necesitățile impuse de teoriile științifice privind existența universurilor paralele, la prima vedere este greu să găsim motive să ne intereseze acest subiect deoarece pare foarte îndepărtat de viețile noastre practice. Pare foarte îndepărtat de nevoile zilnice pe care le presupune viața de zi cu zi.

Eu cred că aparentul dezinteres pe care îl avem față de astfel de subiecte este determinat de ceva care există la nivel subtil, de ceva ascuns în fiecare dintre noi, anume teama de multitudinea posibilităților în care s-ar putea desfășura un eveniment și gândul că am putea avea cu toții "dreptate" :)). Am rostit cuvântul teamă deoarece, dacă ar fi așa, nu am mai avea motive să ne contrazicem pe nici un subiect, fapt care pare foarte plictisitor într-o lume în care încă ne hrănim energetic foarte mult din conflicte. Cu alte cuvinte există o teamă că am putea rămâne flămânzi de conflicte.

Dar..., eu cred că existența universurilor paralele vine să confirme experiențele pe care le avem în tărâmurile de "dincolo" de această realitate (numite de unii autori stări de conștiință extinsă), experiențe pe care mulți oameni încă le pun pe seama construcțiilor subconștientului, denumindu-le vise (când au loc în somn) sau halucinații (când sunt trăite în stare conștientă).

Poate că aș fi și eu tentată să cred că sunt vise sau halucinații dacă nu ar fi atât de reale și dacă nu ar implica și conștiența simțurilor de "aici" așa cum mi-au descris multe persoane care au trăit astfel de experiențe. Dar pentru că articolul de astăzi este dedicat universurilor paralele voi lăsa subiectul privind astfel de experiențe deschis pentru o altă ocazie.

Filmul documentar de astăzi - "Univers sau Multivers" - își merită pe deplin locul în seria "Informații caremi-au schimbat viața" (link) deoarece are puterea de a schimba total percepția noastră despre acest Univers așa cum îl imaginăm acum. Are capacitatea de a explica pe înțelesul tuturor ce goluri din cosmologie umple teoria existenței Multiversului și care sunt dovezile care susțin ideea existenței lui.

Deși acest film zdruncină zdravăn percepțiile și credințele de toate zilele iar asta ar putea crea o stare de neliniște, mie mi-a adus multe răspunsuri și mi-a facilitat multe conexiuni între experiențe asemeni celor descrise mai sus și explicațiile acestora. Conexiuni de genul: "Asta înseamnă că toate lucrurile pentru care nu mi-am găsit timp să le fac au fost poate făcute de o copie de-a mea, în alta parte" - idee spusă de unul dintre fizicieni în film. Ori asta nu-mi poate da decât o stare de pace.

Filmul este realizat tot sub conducerea lui Brian Greene după cartea sa "Textura Cosmosului: Spațiul, Timpul și Textura Realității" și reprezintă ultima parte din seria celor patru amintite în ultimele patru săptămâni.

Documentarul poate fi înțeles în mod independent, însă pentru o privire globală este recomandată și vizionarea celorlalte trei din serie pe care le puteți accesa aici (link 1), aici (link 2)  și aici (link 3). Vizionare plăcută și cu folos!

Pentru o înțelegere mai bună a "funcționării" Universului în care ne-am întâlnit recomand episoadele seriei de documentare: (ep.1) Ce este spațiul (link), (ep.2) Iluzia timpului (link), (ep.3) "Saltul cuantic" (link) și (ep.4) "Univers sau Multivers" (link).

Ca și în cazul celorlalte trei episoade, recomand cărțile lui Brian Greene care au, așa cum am mai spus, darul de a explica lucruri complicate pe înțelesul tuturor și au calitatea de a fi mai palpitante decât un film SF 😁:

- "Universul elegant" - comandă online aici-link;
- "Realitatea ascunsă" - comandă online aici-link;

și încă două cărți dragi mie:

- "Cosmos" -Carl Sagan- comandă online aici-link;
- "Lumea și demonii ei" -Carl Sagan- comandă online aici-link.

***

Dacă este pentru prima dată când ai ajuns în căsuță mea virtuală, îți urez bun venit! Sper ca lucrurile pe care le vei citi să-ți aducă o stare de pace și bucurie. Poți alege un articol din lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Recomandare film - Prevenirea

Relativ puțini oameni cred în "semne" iar dintre cei care sunt dispuși să creadă fără argumente raționale și mai puțini au răbdarea să le asculte/vadă/simtă deoarece vortexul vieții de zi cu zi este  foarte învăluitor și ne prinde destul de ușor pe toți în spirala lui plină de ceață.

Mai multe experiențe pe care le-am trăit de-a lungul vremii m-au determinat să nu mă mai îndoiesc de faptul că Universul chiar ne trimite mesaje (prin oameni, experiențe de viață, filme, emisiuni, articole, cărți, etc) și nu este chiar atât de greu de găsit semnificațiile lor și de făcut conexiunea între acestea (pentru că la fel de importantă ca și aceste semne este și conexiunea dintre ele). Unele astfel de mesaje sunt foarte clare și ușor de înțeles de către noi toți (link important). Rămâne doar să oferim o șansă spre studiu (măcar) acestor "mesaje" pentru a verifica dacă se pot aplica în rezolvarea experiențelor de viață prin care trecem fiecare, iar în cazul când răspunsul este pozitiv, să și extragem modurile aplicare a acestor mesaje în viața de zi cu zi. Pe "principiul" foarte simplu: "dar dacă totuși tot ce aud/văd/simt în jurul meu (și în mine însămi) sunt mesaje codificate ale Universului către mine?"

Filmul de astăzi - "Afterwards" (tradus de cei care l-au adus în România drept "Prevenirea") - ne invită să fim martorii utilizării acestui principiu. Dar ce mi-a plăcut foarte mult este faptul că pelicula poate fi utilizată drept un foarte bun exercițiu de imaginație, unul în strânsă legătură cu cel pe care l-am propus în articolul "Dezvoltare personală cu bisturiul" aici (link) Anume, ne propune să ne răspundem la întrebarea "Ce aș face dacă aș ști că voi muri mâine?". Pe mine acest exercițiu m-a ajutat mult în învățarea/practicarea detașării, iar detașarea la rândul ei m-a ajutat să rezolv o mulțime de ecuații ale vieții mele, reușind astfel să o simplific foarte mult.

Nu recomand filmul doar pentru semnificațiile sale profunde ci și pentru talentul cinematografic al actorilor care l-au adus la viață: John Malkovich, Romain Duris și Evangeline Lilly. Recomand bineînțeles cumpărarea DVD-ului pentru o calitate bună video și audio. Iată mai jos doar trailer-ul, link-ul de vizionare fiind AICI-LINK. Vizionare plăcută!

Link vizionare aici-link.

Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, mă bucur că ești aici! Poți găsi alte recomandări de filme (artistice) aici (link) sau documentare aici (link). Sau poți alege un articol din lista "Articole recomandate" sau orice subiect din tabelul cuvintelor cheie, ambele liste fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Din iadul interior către pacea sufletească

Se spune că în cazul unei testări psihologice generale foarte puțini oameni ar fi încadrați în categoria "normali". În plus, dacă testarea ar fi realizată de 1000 de psihologi diferiți nici o statistică nu ar coincide cu alta. Și asta deoarece noțiunea de "normalitate" are limite foarte flexibile nu doar de la un psiholog la altul ci s-a și modificat continuu și pe parcursul istoriei și de la o locație la alta pe glob.

Nu cred în boli mentale. Cred însă în dereglări și blocaje datorate transformărilor prin care trecem cu toții în aceste vremuri. Cred că există oameni care au suportat și suportă chiar acum presiuni interioare uriașe și că nimeni din afară nu poate ști măsura lucrurilor care se petrec în sufletul și în mintea lor chiar dacă ei ar vorbi despre asta. Dacă ar vorbi.

Dar foarte mulți oameni preferă să nu vorbească despre presiunile interioare pe care le suportă. Bineînțeles, asta se întâmplă în principal din cauza fricii de judecățile celor din jur, pentru că atunci când simți o presiune interioară imensă este sigur că nu mai ai nevoie de una exterioară. Dar desigur sunt multe alte motive pentru care oamenii nu deschid poarta sufletului lor nici măcar pentru ei înșiși.

Multă vreme nu am înțeles de ce nu se deschid oamenii, de ce nu vorbesc despre ce simt. Chiar am rănit câțiva oameni forțându-i să se deschidă. Acum le cer iertare. Cănd i-am înțeles și cum? Evident, când mi s-a întâmplat și mie să simt să mă închid sufletește. Și mai ales când am văzut cum e să nu poți ieși de-acolo deși ajungi să îți dorești asta. Când am văzut că iadul personal depășește cu mult tot ce s-a scris vreodată despre orice iad de dincolo.

Acum văd închiderile sufletești ca făcând parte din ciclul "normalității "cel puțin pentru o vreme (iată că am rostit cuvântul "normalitate", deși nu face parte din vocabularul meu de toate zilele), din normalitate - așa cum o văd eu acum.  

Acum sunt convinsă că puterea noastră de a ieși din orice iad crește exponențial din momentul în care în interiorul nostru își face apariția credința că acest lucru este posibil. Mai cred că pentru cei ce își doresc din tot sufletul să iasă din iadul personal Universul le scoate în cale oameni speciali care și-au depășit toate prejudecățile și le pot fi sprijin în drumul lor către pacea sufletească. Cred de asemenea că există oameni cu o voință și o credință de fier care ies singuri din iadul personal (ca să folosesc o expresie foarte cunoscută) și mai cred că într-un sens  mai mult sau mai puțin metaforic "aceștia vor moșteni Pământul".

Ieri am vizionat un discurs profund emoționant care mi-a reamintit aceste lucruri și mi-a oferit ocazia să le scriu și aici, motiv pentru care am ales să îl împărtășesc și aici. Este vorba despre speech-ul TED al lui Eleanor Longden care a reușit să depășească stări din care foarte puțini psihiatri îi dădeau șanse să iasă. Luați-vă centurile de siguranță, pentru că "vom coborî adânc...foarte adânc" (expresie a lui Robert M. Williams din conferința de aici (link) pe care o recomand de asemenea). Ce emană energetic veți simți fiecare...

Proiectul minunat de care vorbește Eleanor Longden în discursul său se găsește aici (link) și susține oameni din întreaga lume.

(*Post-editare: Neapărat de văzut și discursul care există aici-link.)

Pe tema iadului interior recomand tulburătoarea carte scrisă de Andrew Solomon, carte finalistă la Premiul Pulitzer, câştigătoare al National Book Awards şi inclusă în lista The Times a celor mai bune o sută de cărţi ale deceniului. Este o carte despre care Daniel Goleman spunea că este "O călătorie de o sinceritate sfâșietoare printr-una dintre cele mai sumbre încăperi ale sufletului omenesc." :

"Demonul amiezii" - comandă online aici-link - transport gratuit oriunde în țară.

Recomand de asemenea:

- "Exerciții de meditație pentru depașirea depresiei" - M. Williams, J. Teasdale, Z. Segal, J. Kabat-Zinn - comandă online aici-link;
- "Ieșirea din depresie" -Dominique Barbier- comandă online aici-link;
- "Învinge depresia înainte ca ea să te învingă" -Robert L. Leahy- comandă online aici-link;
- "Flux. Psihologia fericirii" -Mihaly Csikszentmihalyi- comandă online aici-link;
- "Despre fericire, viață și multe altele" -Dalai Lama- comandă online aici-link.

***

Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți spun bine ai venit! În legătură cu ce spuneam mai sus sunt și articolele de aici (link) și de aici (link). Sau poți alege un altul din lista "Articole recomandate" sau orice subiect din tabelul cuvintelor cheie, ambele liste fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept,

Cu drag ♥ 

Vampirismul energetic rafinat (4) - Descurajările

"- Aș vrea să fac și eu chestia asta, am observat că am oarece talent în acest sens, mă și pasionează și cred că aș reuși chiar să mă întrețin din ea...

- Mă..., da, ai tu talent, dar chiar crezi că ai putea să ajungi undeva făcând-o? Că doar ai văzut că au încercat și alții și n-au ajuns nicăieri. E plină "piața" de oameni care au eșuat în domeniul ăsta. Lasă..., talente au mulți, da’ munca-i muncă iar pasiunile-s pentru timpul liber."

***

"- Mă gândesc să-mi schimb locul de muncă, poate că ar trebui să încerc ceva nou, eventual pe cont propriu...

- Lasă mă, ce-ți veni? Chiar nu ți-e bine cu ce faci? Tu nu vezi ce greu e să-ți găsești un job? Lasă..., ce-i în mână nu-i minciună, plus că o slujbă la stat e sigură până la pensie. "

***

"- Cred că aș putea să fac și eu ce face X, ba chiar cred că a face-o un pic mai bine decât el/ea că aș schimba asta și cealaltă...

- Măi mamă, măi, cum să faci tu așa ceva? Doamne, dar cine te crezi..? Păi el/ea a avut cunoștințe sus puse, avea deja un nume (cunoscut) când a început să facă asta, plus că are și o anume prestanță pe care tu...Lasă mamă, stai tu aici cuminte în banca ta, că aici e mai sigur pentru tine...plus că suntem și noi aici și te-ajutăm dacă ai nevoie, acolo unde să te duci printre străini..."

***

Vă este cunoscut genul acesta de discuție? Știu că da, am fost cu toții de-a lungul vremii în ambele roluri pe rând, cu diverse variații de nuanțe. În funcție de situație, când eram în rolul celui care descurajează pe cel din fața noastră motivam comportamentul aproape invariabil prin faptul că suntem numai...realiști și mai ales cu faptul că îi facem un bine celuilalt scutindu-l în acest fel de dezamăgirile care ar putea proveni din încercările (presupuse) eșuate.

Dar...dacă am fost fiecare și în rolul celui descurajat atunci sigur am observat că nu e deloc plăcut ca cineva să-ți taie aripile atunci când ai un vis sau când pur și simplu vrei să încerci să faci altceva decât ai făcut pâna în acel moment. Și nu e doar neplăcut, ci mai mult de atât - e dureros. Deoarece în 99% dintre cazuri nu se găsesc lângă noi doar un astfel de "realist" ci mai mulți. Iar conform vorbei românești "dacă un om îți spune că ești beat nu-i nimic dar când îți spun trei atunci mai bine te du la culcare", foarte mulți oameni renunța la a-și urma calea ce le-o cere inima în urma mai multor astfel de descurajări. Cunosc atâtea cazuri de renunțări încât aș putea povesti cel puțin o săptămână. Cazul Gabrielei Artene care a ajuns să cânte pentru prima oară pe scenă abia la 58 de ani este doar unul dintre ele (link).

Privită din punct de vedere energetic, situația este mai complexă decât pare la prima vedere. Aparent este clar că cel care descurajează se alimentează energetic din renunțarea celui descurajat. Concret: în situația (potențială) în care cel care dorește să facă o schimbare chiar ar reuși să o facă cu succes, el ar ieși din zona numită generic "la tăți ni-i greu" și astfel ar căpăta alt statut în fața celui care l-a descurajat. Caz în care ego-ul "descurajatorului" ar avea bineînțeles de suferit. Renunțarea celuilalt însă îi aduce acestuia un gram de confort/securitate.

Este evident că majoritatea oamenilor care obișnuiesc să-i descurajeze pe cei din jurul lor, cei care se autodenumesc "realiști", nu sunt neapărat conștienți că fură energie de la cei pe care îi descurajează. Însă faptul că nu știu asta nu îndulcește cu nimic stuația și nici nu le redă celor descurajați puterea de a-și urma visele.

Spuneam că situația este mai complexă și asta deoarece este important de conștientizat care sunt motivele care îi imping pe oameni să îi descurajeze pe cei din jurul lor. O analiză simplă a situațiilor în care suntem tentați să-i descurajăm pe ceilalți ne conduce către un singur motiv iar acela este despre noi înșine: îi descurajăm pe ceilalți pentru ca nu cumva ei să "ne-o ia înainte" în vreun fel, ca nu cumva să facă ce noi nu suntem în stare să facem sau pur și simplu să ne demonstreze că ceva este posibil atunci când noi credem că e invers. Facem asta proiectând pe cei din fața noastră neputințele și tiparele noastre mentale (link). Iar asta vine în mod evident din lipsa încrederii pe care o avem în noi înșine.

Nu e de judecat sau de condamnat o astfel de situație. Deoarece lipsa încrederii în sine a ajuns un "sport" internațional, nu ține de rasă, de naționalitate și de nimic altceva. Facem sau am făcut cu toții astfel de lucruri. Părinții își descurajează copiii, iar copiii când se maturizează își descurajează copiii la rândul lor, profesorii descurajează elevii și studenții, prietenii între ei, etc. Ne-am descurajat unii pe ceilalți atât de mult încât s-a format un fel de cerc vicios din care se poate ieși doar cu foarte multă voință.

Dar oare dacă acum știm cum funcționează aceste lucruri nu ar fi de-ajuns ca să încetăm și să schimbăm acest gen de comportament? Ar cam trebui să fie. Cred că este timpul să înțelegem și alegem conștient avantajele independenței energetice (link).

M-am gândit mult care să fie granița dintre realism și descurajarea de tip pesimist, însă am regăsit concluzia gata concentrată într-o discuție purtată de doi prieteni ai mei, iar motivul pentru care v-o redau exact așa aici este pentru a încheia într-un ton amuzant:

V.- De ce ești tu așa pesimist și mereu îi descurajezi pe ceilalți?

R.- Păi nu-i descurajez, eu sunt doar realist, eu îi aduc cu picioarele pe pământ.

V.- Dacă doar i-ai aduce cu picioarele pe pământ ar fi una, dar tu îi trântești cu fundul de pământ ceea ce e cu totul alta...:))

Dacă sunteți în preajma unor astfel de "realiști"...poate că ar fi indicat să vă îndepărtați puțin pentru a vă recăpăta puterea interioară (link) și a vă realiza visele voastre cele mai dragi. Aveți sigur puterea asta!

Iată mai jos un fragment dintr-un film minunat care merită revăzut de câte ori uităm ce există în noi, în fiecare, fără deosebire.

*** Filmul întreg poate fi văzut aici (link) sau aici-link după îndepărtarea reclamelor, asta dacă nu cumva aveți deja DVD-ul în colecție că oricum, merită.

***Celelalte trei articole anterioare din această serie se găsesc aici: link 1, link 2, link 3.

Celor care vor să înțeleagă mai bine mecanismele vampirismului energetic, recomand următoarele cărți (cele de la Libris beneficiază de transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.

Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥