"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©

marți, 26 noiembrie 2013

Provocările vremurilor noastre (3) - Autocontrolul

Se întâmplă fiecăruia dintre noi să se mai trezească luat de val într-o conversație sau într-o altă experiență de viață. Știți, este vorba despre situațiile acelea în care după câteva minute te întrebi "oare cum am ajuns să spun astfel de lucruri?" sau "parcă n-am fost eu, nu-mi stă în fire să reacționez așa...".

Poate că aceste situații nu ar prezenta importanță dacă nu ar avea consecințe pe care să le regretăm după. Și, după cum știți deja, autoînvinuirea este direct proporțională cu gravitatea urmărilor. Și poate că am rezolva ușor cu autoînvinuirea, însă amprentele ce rămân în sufletele celorlalți sunt uneori ireparabile.

Desigur, dacă este vorba despre o experiență de viață mai complexă decât o discuție, atunci lucrurile se complică suficient de mult încât rezolvarea lor și regăsirea echilibrului interior ajung să necesite foarte mult timp și energie. Și asta numai pentru că încă nu am învățat încă să fim conștienți 100% în fiecare moment al vieții noastre.

Aici intervine importanța autocontrolului. Este cel care ne permite să reducem la maxim momentele în care suntem "luați de val". Autocontrolul ne ajută să devenim din ce în ce mai conștienți de tot ceea ce emitem (intenții, gânduri, emoții) și de acțiunile noastre.

Acesta este o abilitate și se învață. Și, dacă interconectarea noastră cu tot ce există ne motivează suficient și ajungem să ne dorim să fim cât mai responsabili, atunci rezultatele dezvoltării aceste abilități nu vor întârzia să apară.

Câteva exemple relevante privind consecințele lipsei autocontrolului și importanța exersării acestuia am găsit într-un discurs TED foarte interesant al lui Dan Ariely (profesor de psihologie și economie comportamentală la Duke University) și m-am gândit să-l dau mai departe aici. Vizionare plăcută! (***Dacă subtitrarea nu pornește automat, o puteți seta din butonul "rotiță" după ce dați play)


Un alt discurs interesant al lui Dan Ariely despre iraționalitatea deciziilor noastre găsiți aici (link) iar celelalte două articole din seria "Provocările vremurilor noastre" se găsesc aici (link) și aici (link).
Recomand cu căldură cărțile lui Dan Ariely:
- "Irațional în mod previzibil. Forțele ascunse care ne influențează deciziile" - comandă online aici-link;
- "Al dumneavoastră, irațional" - comandă online aici-link;
- "Iraționalitatea benefică" - comandă online aici-link;
- "Adevărul (cinstit) despre necinste" - comandă online aici-link;


Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Articolele pe care le vei găsi aici cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și recomandări de filme sau materiale video ce aduc bucurie pentru suflet. Poți căuta un subiect care îți place folosind listele "Articole recomandate" și cuvintele cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare



joi, 21 noiembrie 2013

Informații care mi-au schimbat viața (27)

Mi-a atras atenția azi dimineață ceața pe care am văzut-o afară. Nu se vedea nici la un metru distanță. Inițial nu i-am dat importanță dar acum mi-am dat seama că era un semn ce prevestea gândurile de peste zi.

Uneori e ceață. Pur și simplu. Nu vezi nici la un metru distanță. Bineînțeles, cea care intră în panică este mintea. Cea care mereu vrea să găsească răspunsul la un "de ce". Deși în cazul oamenilor care au plecat pe drumul cunoșterii, autocunoașterii și înțelegerii, mintea a învățat deja că în viață întâi primești lecția și abia apoi înțelegerea, aceasta are încă tendința de a intra în panică atunci când lucrurile nu respectă tiparul pe care tocmai l-a învățat lecția trecută.

Desigur, de la persoană la persoană durata și intensitatea fricii de necunoscut pe care o manifestă mintea noastră este diferită. Poate dura un minut, o ora sau o lună până să o liniștim, fie cu înțelegerea (cazul cel mai fericit), fie cu credința oarbă că până la urmă vom înțelege ce și cum.

Provocarea vremurilor noastre cred că este reducerea duratei obținerii liniștii mentale până la zero (în final). Iar acesta nu este un lucru care să se obțină tocmai ușor. Însă nu e nici un lucru imposibil. Depinde de la caz la caz. Mărturisesc că sunt un om care am avut o minte rezistentă :))) în sensul că nu s-a liniștit cu una cu două.

În cazul meu nu au funcționat meditațiile clasice deoarece le-am perceput (*dintr-un anume punct de vedere) ca pe o fugă de realitate. În plus, am perceput meditațiile ca pe o metodă ce nu asigură o adaptare definitivă la mediu ci doar oferă un respiro de moment. Și am căutat în continuare metoda de rezolvare definitivă.


Bineînțeles fiecare gram de înțelegere a funcționării lucrurilor m-a ajutat să reduc perioada de panică din ce în ce mai mult. Dar "mai mult" nu mi s-a părut "de ajuns". Asta deoarece consecințele unui singur moment de panică pot mătura ca un buldozer tot ceea ce am construit (în interiorul nostru) în ani de transformare interioară (link1 + link2). Consider că acesta este un motiv foarte bun pentru a ne dori să ne vindecăm mintea de frici și să o liniștim definitiv.

La un moment dat am observat un lucru important: de partea cealaltă a "ceții" oricât de groase ar fi fost, găseam întotdeauna un lucru minunat și mai ales util adaptării ființei mele, armonizării acesteia cu tot ceea ce există. Și asta chiar dacă la prima vedere mintea mea nu-l putea percepe așa. Lucrurile se puteau înțelege doar în cadrul unui context mai vast, metaforic vorbind: numai privind întregul tablou (sau măcar o parte mai mare din acesta).

Ok. Și dacă dincolo de ceață nu a fost nimic *cu adevărat rău niciodată, pentru obținerea liniștii minții rămâne doar o singură chestiune. Să o antrenăm în privința răbdării și a credinței fără dovezi. Credința că dincolo de ceață există întodeauna o nouă versiune a fiecăruia dintre noi, o versiune mai adaptată și mai armonizată cu Universul.

Mai cred că în majoritatea cazurilor mintea noastră are nevoie doar de o schimbare de perspectivă asupra felului în care privim lucrurile. De exemplu, interviul de mai jos mi-a oferit o altă perspectivă asupra fricii.

Este vorba despre una dintre conversațiile lui Jiddu Krishnamurti cu dr. A. W. Anderson. Am considerat important să dau astăzi mai departe acest interviu în speranța că vă va fi măcar la fel de util cât mi-a fost mie. De văzut și documentarul de aici (link) Vizionare plăcută!


Traducerea aparține domnului Marian Matei căruia îi mulțumesc pentru traducerea multor documentare care au schimbat numeroase perspective. Mulțumesc și site-ului www.jkrishnamurti.com/ pentru punerea la dispoziție a înregistrărilor cu Jiddu Krishnamurti.

Recomand cu căldură cărțile lui Jiddu Krishnamurti:
- "Eliberarea de cunoscut" - comandă online aici-link;
- "Trezirea inteligenței" - comandă online aici-link;
- "Despre educație. Arta învățării și valoarea vieții" - comandă online aici-link;
- "Viață eliberată" - comandă online aici-link.

Spuneam mai sus că momentele de panică ne pot face să pierdem controlul conștient al stărilor noastre și pot produce comportamente de care nu credeam că suntem capabili. Propun vizionarea filmului "Ceața" care ilustrează foarte bine devierea comportamentelor noastre în situații de...ceață. Link pentru vizionare aici.
***
Dacă e prima oară cand ai ajuns aici, îți spun bine ai venit! Sper să găsești lucruri plăcute și utile călătoriei tale plecând de la lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗



marți, 19 noiembrie 2013

Frica de libertate

La prima vedere expresia de mai sus nu are sens. Asta deoarece de-a lungul istoriei Omul și-a dorit mereu să fie liber, liber de atașamente, de credințele care îl limitează, de "sistem" și de toate constrângerile de orice natură.

Însă pe drumul cunoașterii, după cum știți, în stările de maximă sinceritate față de noi înșine putem observa că aceste constrângeri ne sunt foarte utile. "Constrângeri utile" pare o contradicție, nu? Și totuși nu e. Spun că ne sunt utile deoarece acestea funcționează foarte bine ca și scuze pentru sistemul de valori pe care îl arătăm celorlalți dar care nu se reflectă în acțiunile noastre, pentru lucrurile pe care le-am spus și nu le respectăm, pentru acelea pe care vrem să le îndeplinim dar nu le realizăm și, în general, pentru toate neputințele noastre.

Dar poate e mai bine să facem un exercițiu de imaginație:
V-ați gândit vreodată cum ar arăta viața fără nici o grijă și  fără nici o constrângere? Cum ar fi să nu ne fie teamă de absolut nimic și să simțim că întreg Universul ne e cu adevărat prieten?

Știu. Este un exercițiu de imaginație foarte greu, mai greu decât pare la prima vedere. Deși ne place să spunem că ne putem imagina orice, o astfel de libertate este greu de imaginat. Și dacă reușim totuși să oprim zgomotul de fond al minții pentru o clipă și să gustăm măcar în imaginație din stărea de libertate totală, vom sesiza că un fior rece ne străbate șira spinării fără să ne dăm seama neapărat de ce.


Mi-amintesc că atunci când am auzit prima dată că oamenilor le este teamă de libertate am concluzionat cu multă superficialitate că acesta este un nonsens. Însă după ce am simțit eu însămi fiorul fricii de libertate mi-am dat seama cât sens există în cuvintele din expresia din titlu. Mi-am dat seamă că de fapt aceasta este teama de necunoscut, mai concret, ne e teamă că în starea de libertate totală a ființei vom descoperi o mulțime de lucruri pe care nu ne-ar plăcea să le aflăm despre noi înșine. Și asta pentru că "acolo" în libertatea totală nu se mai găsesc scuzele din constrângeri.

Gândindu-mă la aceste lucruri, am ales să dau mai departe un fragment dintr-un satsang a lui Mooji care știu că o să vă placă deoarece ne oferă un nou mod de a privi acest subiect. Pentru că nu e doar important pentru autocunoaștere ci și amuzant, așa cum îl știți...


Biografia lui Mooji se găsește aici (link), iar celelalte articole ce conțin fragmente din sastang-urile sale sunt aici (link). Câteva puncte de vedere despre libertate se găsesc și aici (link-1 , link-2).

Recomand cu drag următoarele cărți care constituie un suport important în autoinvestigatie (toate beneficiază de transport gratuit oriunde în țară):
- "Doar rămâi tăcut" -H.W.L. Poonja (Papaji - maestrul lui Mooji)- comandă online aici-link;
- "Evanghelia lui Ramana Maharshi" -Ramana Maharshi- comandă online aici-link;
- "Cine Sunt Eu?" -Ramana Maharshi- comandă online aici-link;
- "Eu sunt acela. Dialoguri despre absolut" -Nisargadatta Maharaj- comandă online aici-link;
- "Dizolvarea egoului. Realizarea sinelui" -David R. Hawkins- comandă online aici-link;
- "Eliberarea de cunoscut" -Jiddu Krishnamurti- comandă online aici-link;
- "Experiența conștientizării" -Ovidiu Brazdău- comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți urez bun venit! Ideea de bază a acesteia este dezvoltarea personală integrală așa cum am descris-o aici (link). Sper să găsești lucruri frumoase dar și utile călătoriei tale spre tine însuți fie în lista "Articole recomandate" fie în tabelul cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗*>:D< îmbrăţişare



duminică, 17 noiembrie 2013

Pericolul unei singure povești (+ recomandare film)

Așa cum s-a întâmplat probabil fiecărui om, mi s-a întâmplat și mie să aud diverse povești despre X sau Y care au format în mintea mea fără să vreau o imagine a acestora. Întotdeauna când am avut răbdare am avut surpriza ca acea imagine să se dizolve total în momentul când am cunoscut personal oamenii  respectivi și am aflat și alte povești de viață care le-au modelat personalitatea.

Mai târziu am aflat mecanismul prin care se naște în mintea noastră o idee preconcepută. De obicei se întâmplă fără să ne dăm seama. În superficialitatea ce caracterizează omul secolului 21, avem impresia că putem cunoaște lucruri, locuri, experiențe și chiar și mai grav: oameni - fără să intrăm în contact direct cu acestea.

Avem impresia că putem cunoaște pe X prin prisma părerilor lui Z, iar dacă Z zice că X e prost, atunci X sigur e pentru că "Z știe" sau "am eu încredere în Z". Ne creăm imagini distorsionate despre oameni fără să le cunoaștem faptele, motivațiile, durerile. Ba mai mult de atât, ne permitem chiar să-i judecăm, să-i condamnăm, fiindu-ne suficientă acea imagine distorsionată pe care ne-am construit-o în mintea noastră din părerile celorlalți.

A ști o singură părere sau o singură poveste despre cineva este periculos pentru că: "Poveștile au fost folosite ca să deposedeze și să rănească. Dar poveștile pot fi folosite și ca să dea putere, să umanizeze. Poveștile pot știrbi demnitatea oamenilor. Dar poveștile pot și să repare demnitatea știrbită." - Chimamanda Ngozi Adichie. Păcat însă că acele povești de bine sunt atât de rar spuse și aflate.

Chimamanda Ngozi Adichie a o gustat pericolul poveștii unice pe propriul suflet și pe pielea ei ciocolatie. Este o scriitoare nigeriană care a primit multe premii și recunoașteri pe plan internațional. Vă invit să-i ascultați povestea impresionantă care a inspirat milioane de oameni...


Și dacă tot am vorbit despre acest subiect și am ascultat povestea lui Chimamanda Ngozi Adichie, m-am gândit să propun un film care mi-a încălzit inima într-un mod aparte. Se numește "Ajutorul" ("The Help") dar a fost supranumit și "Culoarea sentimentelor" datorită subiectului central al acestuia. Este ecranizarea bestseller-ului cu același titlu scris de Kathryn Stockett (comandă online aici).

Filmul ne poartă într-o poveste foarte tulburătoare dar terapeutică, presărată cu umor și speranță. Este o poveste frumoasă despre prietenia ce depășește barierele sociale și despre curajul de a lua atitudine și de a inspira schimbări în sistemul de valori general al societății. Este un film care ne poate ajuta simultan în autocunoaștere și dezvoltarea abilităților de relaționare în cazul când îl transformăm într-un exercițiu profund de fitness mental și emoțional. Îl puteți viziona online aici-link (click pe "Watch video"), aici-link sau aici-link.
***
Astăzi recomand cu drag cărțile lui Chimamanda Ngozi Adichie care au fost distinse cu numeroase premii și traduse în numeroase limbi inclusiv în limba română:
"Jumătate de soare galben" -comandă online aici-link;
"Hibiscus Purpuriu" - comandă online aici-link;
"Feminist(a), Feminiști" -(eseu)- comandă online aici-link.


Dacă ai ajuns pentru prima oară aici, mă bucur să-ți spun bine ai venit! Structura acestei pagini urmărește dezvoltarea personală integrală așa cum am descris-o aici (link). M-aș bucura să găsești lucruri care să-ți placă și să-ți fie utile călătoriei tale spre tine însuți astfel încât să mai treci din când în când. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗


sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Despre Curaj și Încredere - darurile unei inimi deschise

Se scrie și se vorbește mult despre încredere și curaj dar oricât s-ar scrie și s-ar vorbi, exemplele reale sunt acelea care ne inspiră cu adevărat. Există oameni care emană prin fiecare celulă aceste valori, oameni care sunt un real exemplu de deschidere și dăruire către semenii lor și este greu să nu-i observi atunci când îi întâlnești.

Am fost de-a lungul vieții martora multor exemple de curaj, am avut privilegiul de a cunoaște oameni care-și dăruiesc încrederea necondiționat, care pot iubi fără condiții și a căror deschidere sufletească m-a cucerit definitiv. Însă după ce am ascultat discursul Amandei Palmer mi-am dat seama că mereu se poate mai mult, că deschiderea totală a inimii este posibilă cu adevărat și mi-a confirmat că această deschidere este singura care oferă libertatea totală a ființei.

Despre Amanda este greu să vorbesc pentru că...am un nod în gât și nici nu văd ecranul prea bine. În plus, simt că alte comentarii alături de fragmentul de mai jos ar fi de prisos. Deorece limbajul inimii nu este compus din cuvinte, e mai bine să...simțiți energia .


Articole hrană pentru suflet se găsesc și aici (link), aici (link) și aici (link).
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Articolele pe care le vei găsi aici cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și recomandări de filme sau materiale video ce aduc bucurie pentru suflet. Poți căuta un subiect care îți place folosind listele "Articole recomandate", cuvintele cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare