De bună voie și nesilit de nimeni... (+ recomandare film)

Am fost întrebată acum ceva timp dacă drumul meu până la felul în care gândesc și simt acum a fost lung. Nu pot alege răspunsul doar între cele două posibilități: lung sau scurt. Depinde de unghiul din care privesc privesc acest drum.

Dacă privesc prin ochii celei care acum 12 ani căuta cu disperare echilibrul: dacă cineva mi-ar fi spus atunci că va dura 12 ani până să se pună toate la locul lor,... cred că mi-aș fi închis fanta prin care ieșisem "afară" din mine să caut răspunsuri și aș fi renunțat.

Dacă privesc prin ochii de-acum: pot spune că nu mai contează dacă a fost lung sau scurt, contează doar că mă bucur că s-a întâmplat, că am perseverat, că am forțat ușile minții să se deschidă la maxim chiar și-atunci când nu mai găseam nici un sens niciunui lucru și nici chiar vieții (link).

Dacă aș privi "cu ochi străini și goi" (am eu o vorbă care înseamnă "din afară"/detașat), aș spune că drumul ar fi putut fi mai scurt în cazul în care aș fi înțeles mai devreme cum funcționează mintea (conștientul și subconștientul), cum de emoțiile ne pun uneori la pământ și dacă aș fi știut ce întrebări să-mi pun pentru a elimina credințele șubrede care m-au făcut să rătăcesc lungindu-mi inutil parcursul.

Nu regret nimic. Pentru că acum știu că oamenii (inclusiv eu la acea vreme) nu se mișcă din loc decât atunci când cuțitul ajunge la os, când nu mai pot suporta o stare anume. Mă amuză și mă întristează în același timp ideea vehiculată că "schimbarea intervine când suntem dispuși să ieșim din zona de confort (psiho-emoțional)".

De fapt, decizia de a schimba ceva în credințele noastre apare în 99,99% din cazuri doar atunci când omul atinge limita de suportabilitate, când zona de confort a fost depășită de suficient de mult timp. Dovadă stau mesajele pe care le-am primit în ultimii ani de la persoane care iau decizii de schimbare doar în astfel de momente limită.

Asta deoarece am fost hrăniți de mici cu idei de genul: "e normal să suferim", "să ne purtăm crucea", "e firesc să facem compromisuri", "să ne știm lungul nasului", "să stăm în banca noastră", "așa a fost de când lumea", etc. (acestea toate cu referire nu la orgolii ci la realizarea potențialelor noastre talente și abilități unice).

Nu știu cât timp va mai trece până când oamenii vor alege de bună voie și nesiliți de viață ieșirea din automatisme și dezvoltarea conștientă în locul "școlii vieții" care ne dă testele înaintea lecțiilor. Știu doar că viața se poate simplifica incredibil de mult când învățăm cum funcționează omul din punct de vedere psiho-emoțional și cum putem rescrie programele mentale limitative pe care le stocăm de mici în subconștient. Mai știu că după ce aflăm aceste lucruri, ne rămâne enorm de mult timp și energie pentru a experimenta Viața cu intensitatea și bucuria prezenței depline. 

*

*    *

Luând în considerare numărul mesajelor pe care l-am primit de la oameni care au decis să facă ceva pentru ei doar în momentul în care nu au mai putut suporta, m-am gândit să abordez subiectul într-o ediție a emisiunii "Cafeneaua Spirituală" realizată de Constantin Luca (căruia îi mulțumesc pentru invitație).

Am vorbit despre maturitatea psihologică, despre motivele nefericirii, credințele contradictorii, adaptarea la schimbările de situație, alegeri conștiente și avantajele dezvoltării conștiente, de bună voie și nesiliți de nimeni. Vă invit să urmăriți mai jos emisiunea cu speranța că veți găsi măcar câteva răspunsuri utile.. (bâlbele sunt la locul lor, fără editări, sper să vă amuze :)))

! Dacă îți dorești să depășești o situație dificilă sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.

***

REMINDER: Te invit într-un loc de basm, într-o atmosferă de la suflet la suflet, dincolo de barierele (pre)judecăților într-o tabără cu un format unic să regăsim Bucuria de A FI. Într-un mod relaxat, "de vară", vom discuta despre experiențe concrete de viață, evoluția umană, vindecarea copilului interior și transformarea interioară autentică. Vom face o mulțime de chestii faine despre care am spus în descriere, dar am pregătit și multe surprize. CÂND: 26 - 30 august. Detaliile organizatorice se găsesc pe pagina taberei AICI-link. Te aștept cu drag 💗

***

Filmul pe care-l recomand astăzi are în comun cu subiectul de mai sus și alte lucruri în afară de titlu: "De bună voie și nesilită de nimeni" (așa a fost tradus în română titlul original "Runaway Bride"). Lucruri precum nehotărârea, amânarea la nesfârșit a deciziilor importante, răzgândirile repetate, etc. sunt rezultate ale faptului că nu ne uităm cu atenție și responsabilitate la felul în care acționăm și la motivele reale din spatele acestor acțiuni. Oricum, dincolo de subiectele serioase pe care le atinge, filmul este o comedie relaxantă care sper să vă aducă multe zâmbete și bună dispoziție. Poate fi vizionat online  aici-link, aici-link sau aici-link (grijă la reclame).

***

Articole conectate Dezvoltare personală cu bisturiul, Cea mai tulburătoare provocare și, doar pentru curioși: Aspecte ale căutării spirituale (1), Aspecte ale căutării spirituale (2) și Renunțarea la căutarea spirituală NU e ceea ce pare.

Cărți care dezvăluie moduri în care putem privi viața fără suferință:

- "Transcenderea nivelurilor conștiinței" -David R. Hawkins- comandă online aici-link;
- "Dizolvarea egoului. Realizarea sinelui" -David R. Hawkins- comandă online aici-link;
- "Iluminarea, singura revoluție" -Osho- comandă aici-link;
- "Experiența conștientizării" - Ovidiu Brazdău - comandă online aici-link sau online aici-link;
- "Invățăturile lui Ramana Maharshi" -Arthur Osborne- comandă aici-link;
- "Ramana Maharshi, Calea cunoașterii supreme" -Arthur Osborne- comandă aici-link;
- "Lumina cunoașterii non-duale" -Advaita Bodha Dipika- comandă aici-link.

***

În cazul în care este prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți spun bine ai venit! Sper ca ceea ce vei găsi să răspundă întrebărilor și căutărilor tale, astfel încât să-ți placă să te întorci din când în când. Acum sunt peste 600 de articole care te așteaptă, așa că ai de unde alege. Pentru a căuta mai ușor un subiect poți folosi lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Când Viața ți se schimbă într-o secundă (+ recomandare film)

Obișnuim să trăim ca și cum am trăi pentru totdeauna. Uităm că suntem foarte fragili și că suntem aici pe o perioadă necunoscută. Uităm că fiecare moment e unic și prețios și pierdem mult timp vorbind despre mulțimea de nemulțumiri pe care le avem. Unele lucruri le neglijăm, altele le amânăm la nesfârșit, iar despre altele ne mințim frumos pe noi înșine spunând că nu sunt chiar așa importante.

Până într-o zi. O zi în care se întâmplă ceva neprevăzut, ceva ce ne scoate de pe "șinele" trăitului pe pilot automat.

Într-o astfel de zi toată scara de valori se dărâmă brusc spulberată de noua realitate. Ne vin în minte gânduri cum că ar fi trebuit să iubim mai mult viața și să o fi trăit altfel, să ne fi îngrijorat mai puțin și să ne fi bucurat mai mult, să fi prețuit alte lucruri decât cele pe care le-am prețuit. Pozele cu citate de acest gen abundă peste tot, dar, în afară de like și share, nu le ia nimeni în seamă cu adevărat.

În mod paradoxal, gândurile de care fug majoritatea oamenilor - acelea privind efemeritatea noastră - sunt cele care ne aduc în punctul de a prețui și de a trăi în mod conștient, cu recunoștință, fiecare moment al Vieții.

Dintre toate "rețetele" pe care le știu pentru a reveni în momentul prezent atunci când gândurile tind să-mi zboare aiurea, gândul că există potențialul unui accident, al unei boli, al morții, în fiecare moment este cel care mă "trezește" și mă aduce aproape instantaneu în punctul conștienței și recunoștinței. Acest gând este cel care-mi oferă rapid perspectiva din care pot privi lucrurile în cel mai amplu și conștient mod.

Acest dar de a trezi omul din iluzie și din obișnuința de a trăi pe pilot automat o au și poveștile impresionante de viață ale celorlalți. Deși "efectul" acestora nu durează în timp ca atunci când noi suntem eroii principali ai poveștii, consider că acestea sunt utile celor dispuși să învețe din ele. De aceea dau astăzi mai departe povestea de viață a Ramonei Pierson - un om care și-a construit o carieră în aviație, neuropsihologie și dezvoltare de software și pe care a încununat-o printr-un master în educație. Vă invit să-i ascultați povestea tulburătoare..

Dacă vrei să afli care sunt lucrurile care te împiedică să te bucuri și să simți adevăratul gust al vieții și ce metode există pentru a regăsi bucuria fiecărei clipe pe care o trăim, te aștept cu drag la seminarul Trusa esențială pentru o viață FERICITĂ pe care l-am construit special în acest sens. Darurile pe care le oferă seminarul, detaliile organizatorice, programul și formularul de înscriere se găsesc pe pagina evenimentului AICI-link. Te asigur că în cadrul acestuia vei găsi răspunsuri la principalele "de ce"-uri și verigile lipsă pe care le aștepți demult și vei trăi o experiență transformatoare și vindecătoare alături de oameni curajoși care au decis să-și transforme viața. Împreună e întotdeauna mai ușor..💗

Filmul pe care-l recomand astăzi este unul care vorbește despre magia conectării umane într-un mod special, neașteptat. Este ca o privire prin gaura cheii a ceea ce ar putea fi dacă am fi deplin conștienți și am simți acea interconectare despre care vorbesc atât tradițiile cât și fizica cuantică. Dar nu, filmul n-are nici o legătură cu fizica 😁 Și evident, nu e doar atât, de aceea sper să vă placă. Se numește "În ochii tăi" și poate fi vizionat online mai jos sau aici-link. 

Articole conectate aici-link și aici-link. Povești de viață impresionante se mai găsesc aici-link și aici-link.

Recomand și câteva cărți care oferă multiple perspective asupra vieții și tot atâtea motive de a o iubi:

- "Viața nu e mereu roz" -Mel Robbins- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Jurnal 2003-2009" -Oana Pellea- comandă online aici-link;
- "Prezența. Arta păcii și a fericirii" (vol.I+vol.II) -Rupert Spira- comandă online aici-link;
- "Iubirea care vindecă" -Gigi Ghinea- comandă online aici-link.

***

Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Ideea centrală a acestei pagini este Dezvoltarea Personală Integrală așa cum am definit-o aici-link. Poți căuta un subiect care să-ți placă utilizând listele "Articole recomandate", cuvintele cheie și căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Informații care mi-au schimbat viața (56)

Prinși în vârtejul vieții cotidiene, nu suntem neapărat conștienți de dimensiunea influenței pe care au ajuns să o aibă asupra noastră celelalte culturi. Așa am ajuns să sărbătorim Halloween-ul în școli sau grădinițe :(, să celebrăm iubirea de Valentine's Day, să ne aranjăm casele după principii Feng Shui sau să sărbătorim anul nou chinezesc. Nu spun că toate influențele sunt negative, spun doar că am preluat din alte culturi multe lucruri fără discernământ. Fără să ne gândim că am adoptat multe "povești" care pur și simplu nu ni se potrivesc, nu ne folosesc la nimic, nu ne fac mai fericiți sau mai împăcați cu noi înșine, cu ai noștri sau cu pământul pe care a fost să fie să ne naștem.

M-am gândit la aceste lucruri în ultima vreme, dar mai ales aseară. Pentru că 8 martie este ziua în care majoritatea moldovencelor fac sfințișori (mucenici). Sunt niște colăcei a căror formă ne (re)amintește că suntem parte din...infinit, ce se prepară în mod tradițional pentru Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici (9 martie). Până anul trecut îi prepara mama, anul trecut atmosfera în casă era cum era, dar anul acesta m-am gândit să duc tradiția mai departe. Vedeți în poză ce a ieșit...

O emoție caldă și blândă m-a cuprins când frământam aluatul. O stare care a continuat când am atins prosopul mai vechi de jumătate de secol țesut de bunica. O emoție care semăna cumva cu cea pe care am avut-o vara trecută când am cules prima roșie pe care am plantat-o cu mâna mea (din semințe/răsaduri proprii). O stare pe care ar fi inutil să încerc s-o descriu și, oricum, nu găsesc cuvinte potrivite. Știu doar că are legătură cu fiecare cuantă de ADN și energie dăruită de strămoși astfel încât eu să fiu eu cea de astăzi și nu altcineva.

*

*    *

Mă bucur că simt că fac parte dintr-o familie cu aproape 7,5 miliarde de frați și surori, dar îmi respect și iubesc mica familie numită România și prețuiesc valorile acestui popor. E ceea ce numesc echilibru.

Ca să păstrăm acest echilibru e necesar să devenim conștienți de efectele negative ale globalizării și de necesitatea păstrării tradițiilor dar fără să cădem în latura extremă a naționalismului. Spun asta deoarece în ultimii ani, sub presiunea frustrărilor produse de efectele globalizării, partidele naționaliste și extremismul politic a luat amploare (de văzut ce se întâmplă în S.U.A. și Franța), iar acest gen de atitudine sigur nu va aduce pacea la nivel global.

În scopul conștientizării la scară cât mai mare, dau astăzi mai departe un film documentar de mare valoare realizat de Helena Norberg-Hodge - analist al impactului economiei globale asupra diverselor culturi de pe glob, pionier al mișcării de localizare (anti-globalizare). Au fost necesari șase ani pentru realizarea documentării și a interviurilor reunite în film deoarece acesta aduce împreună specialiști de pe șase continente pentru a reuni informații importante despre efectele globalizării și a haosului economic asupra stării noastre de...fericire. Pe lângă aceste informații, filmul "Economia fericirii" conține și câteva strategii ce pot conduce la o comuniune umană profundă și la minimalizarea stresului și depresiei la nivel individual.

Mulțumesc domnului Marian Matei pentru realizarea subtitrarii acestui documentar și a multor alte materiale de valoare. Vizionare plăcută ♥

Alte documentare care aduc împreună argumente și strategii pentru o dezvoltare durabilă și o viață armonioasă a societății se găsesc aici-link, aici-link, aici-link și aici-link. 

Iată și câteva cărți care vorbesc despre lucrurile care ne aduc împreună fără să renunțăm la unicitate (transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

"Închipuie-ți toți oamenii" (o conversație despre bani, politică și viață așa cum ar putea fi) -Dalai Lama, Fabien Ouaki- comandă aici-link.
"Să facem pace! Pentru un progres al spiritului" -Dalai Lama, Stephane Hessel- comandă aici-link;
"Ultimul avertisment" -Rebecca D. Costa- comandă aici-link.

***

În cazul în care este prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți spun bine ai venit! Sper ca ceea ce vei găsi să răspundă întrebărilor și căutărilor tale, astfel încât să-ți placă să te întorci din când în când. Peste 530 de articole te așteaptă, așa că ai de unde alege :)) Pentru a căuta mai ușor un subiect poți folosi listele "Articole recomandate", Resurse video, cuvintele cheie sau căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Despre a dărui și 6 site-uri ce te pot ajuta să-ți împlinești visul

"Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume" este cel mai cunoscut citat al lui Mahatma Gandhi care este distribuit pe facebook pe mii de poze și se află în antetul altor mii de pagini web din diverse domenii. Și totuși, mulți oameni susțin că trăim într-o lume în care egoismul a atins cote alarmante. Motivele pentru care am ajuns în această situație sunt multe. Și nu le voi comenta. Dar cred că cel mai întâlnit este lipsa banilor. Pentru că mulți oameni asociază "a dărui" cu "a dărui bani" sau lucruri care costă bani.

Eu cred că "a dărui" are mai multe semnificații. Putem dărui lumii și alte lucruri în afara celor care costă bani. Putem dărui timp și energie investite în proiecte care să ridice standardul calității vieții în diverse domenii. Voluntariatul este o cale, deși una foarte puțin practicată în țara noastră (link). Dar fiecare dintre noi are un dar unic, un talent doar al său. Iar darul său poate fi transformat în ceva care să folosească tuturor.

Un proiect care m-a impresionat este acțiunea inițiată și susținută de de Narayanan Krishnan în India, un om care a impresionat mii de oameni pe glob. Prin fundația sa Akshaya Trust (link) acesta a reușit în ultimii 12 ani să ofere 1,5 milioane de porții de mâncare persoanelor fără adăpost și/sau care nu se pot hrăni singure. Cum a ajuns să facă asta? "Am vazut un bătrân care își mânca fecalele de foame. M-a durut extrem de tare, am rămas șocat. Apoi, i-am dat de mâncare bărbatului și am hotărât că asta ar trebui să fac de acum încolo." Acțiunile fundației sunt posibile cu ajutorul donațiilor, dar acestea acoperă doar 22 de zile dintr-o lună, restul banilor venind din buzunarul său propriu. Sunt sigură că nu a făcut asta ca să ajungă erou, dar în 2010 CNN l-a inclus pe lista eroilor (link) ce include persoanele care au adus contribuții semnificative cu scop umanitar. "Mâncarea este o parte. Iubirea este o altă parte. Mâncarea le oferă hrană fizică. Iubirea și afecțiunea oferă hrană mentală (și sufletească)" - spune acesta. Îmi pare rău că nu am avut timp să traduc clipul, dar cred că acesta trebuie simțit mai degrabă cu inima decât înțeles la nivel de limbaj...

Desigur, sunt miliarde de vise (susținute de tot atâtea idei creative) neîmplinite din motive financiare. Un lucru care nu este foarte cunoscut la noi este faptul că există metode de a strânge fonduri online de la oamenii din toată lumea care pot și doresc să ajute financiar aceste vise. Este vorba despre ideea numită "crowdfunding" - tehnică de finanțare a proiectelor prin intermediul platformelor online. Concret: îți prezinți proiectul pe site-ul de "crowdfunding", prezinți bugetul de care ai nevoie și oferi mici "recompense" simbolice pentru susținătorii tăi (direct legate de proiect și accesibile doar când finanțarea este de succes). În 2012 existau online 450 de platforme de "crowdfunding". Iată-le pe cele mai cunoscute:

Kickstarter - link – pe care s-au strâns până acum 995 milioane de dolari ce au reușit să transforme în realitate 56.852 de proiecte, asta însemnând 43,55% din cele înscrise pe site;

Indiegogo - link - pe un sistem similar cu Kickstarter dar mai ușor de utilizat (după spusele lor);

RocketHub - link – platformă ce a ajutat mii de artiști, oameni de știință, antreprenori și lideri sociali să strângă milioane de dolari (platforma susține că are taxele cele mai mici);

Gofundme – link – care au ajutat la strângerea a peste 200 de milioane de dolari până acum, au referințe susținute de CNN, The New York Times, Forbes, etc.;

Razoo – link – care au facilitat strângerea a peste 97 milioane dolari pentru mii de proiecte și personale dar și umanitare.

Dar poate cel mai important lucru pe care vreau să-l dau mai departe astăzi este înființarea primei platforme 100% românești "We are here" ("Suntem aici") – link care este pregătită să facă legătura dintre oamenii cu idei creative și noi toți cei care putem ajuta. Iată un pasaj de pe site ce explică modul cum funcționează platforma: "Fiecare iniţiator îşi înscrie un proiect, dintr-unul din cele opt domenii creative. Proiectul trebuie să fie punctual, să aibă un rezultat palpabil şi să ofere beneficii susţinătorilor, adică comunităţii care contribuie financiar. Publicul interesat poate susţine proiectul cu sume mai mici sau mai mari, în schimbul cărora va primi o recompensă care are legătură cu proiectul respectiv. Oameni aleg să finanţeze un proiect din varii motive - fie că sunt prietenii iniţiatorului, fie că se ataşează de idee, fie că sunt încântaţi de recompense. Oficare ar fi motivul, oamenii vor să se implice în proiecte pe care vor să le vadă lansate. Voi, creatorii, trebuie doar să le daţi şansă s-o facă. Uimiţi-i, faceţi-i să le pese, să vrea să se implice alături de voi.". Puteți da click pe oricare dintre proiectele pe care le găsiți aici-link ca să vedeți în ce constau recompensele pentru susținători. 

Felicit din toată inima pe cei care au avut ideea înființării platformei și le doresc ca acest proiect să unească cât mai mulți oameni inventivi cu cât mai mulți oameni cu suflet mare și dorință de a ajuta. 

***

Dacă ești aici pentru prima dată, îți spun bine ai venit! Sper să găsești subiecte care să-ți placă în lista "Articole recomandate" sau în cea a cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta.

Cu toții putem ajuta. Pentru că împreună (link) suntem mai puternici. Putem ajuta măcar cu încurajări (link) și distribuind această informație,

Cu drag  ♥ 

Chiar îți dorești o lume mai bună? Primul pas este posibil ACUM! Vrei să participi?

Zilele trecute mă aflam într-un microbuz și am auzit fără să vreau o poveste de viață. La un metru pe bancheta din spatele meu, un barbat povestea persoanei de alături situația familiei sale. El - peste 50 ani, trei operații de ulcer (și încă două nu am auzit ce fel) fără serviciu deoarece nu l-a mai angajat nimeni din cauza vârstei și deoarece nu avea decât 4 clase. Soția - bolnavă la pat, din câte s-a înțeles în stare vegetativă. Copiii cu vârste de 18, 16, 14 și 11 ani toți elevi. Spunea că este mulțumit de copiii săi pentru că nu beau, nu fumează nu consumă droguri și că i-a învățat să ajute în gospodărie fiecare cum poate. Povestea că încearcă să se descurce cum poate să le ofere strictul necesar ca alimentație deși este foarte greu fiindcă nu i s-a aprobat nici pensionarea sa pe caz de boală chiar dacă a avut atâtea operații. Pe soție o ducea din când în când la tratament la spital (probabil cu salvarea) unde stătea cam câte 4-5 zile la două săptămâni. Odată, la spital, o doamnă doctor i-a șoptit: "Știi..., aș putea să îi fac soției tale o injecție ca să nu te mai chinui cu ea..". El i-a răspuns: "Dar dacă în locul soției mele ar fi fost soțul dumneavoastră iar un doctor v-ar spune asta cum v-ați simți, ați putea spune da?"...

A mai spus că a reușit să ridice o casă din chirpici dar când a început-o nu a știut că: "...'casă' e un cuvânt din doar două silabe...dar se ridică atât de greu.." (citat). Nu avea vocea unui om care se plânge de ceva. Doar povestea o stare de fapt și atât.

***

Dacă aș ieși acum în stradă și aș întreba toți oamenii pe care îi întâlnesc dacă își doresc o lume mai bună, o lume în care nimănui să nu-i lipsească strictul necesar (definit prin mâncare, un acoperiș deasupra capului și haine cât să nu moară de frig) sunt sigură că toți ar răspunde cu DA. Dacă aș face același lucru pe internet, pe Facebook de exemplu, sunt sigură aș primi același răspuns.

***

Chiar, tu ce ai face dacă ai avea strictul necesar garantat necondiționat? Câtă libertate de mișcare și creație ai simți? Ce vise ți-ai împlini fără grija zilei de mâine?

***

Dar de multe ori acțiunile noastre contrazic ceea ce spunem. De ce spun asta? Sunt neplăcut surpinsă de faptul că un proiect european de mare importanță (după părerea mea) a rămas în umbră din cauză că nu a fost suficient popularizat (bănuiesc). Prefer să cred asta decât să cred că oamenii nu-și doresc o lume mai bună în sensul descris mai sus. Este vorba despre proiectul european denumit "Venitul Minim Garantat în UE" (U.B.I). Cei care au inițiat proiectul solicită o lege europeană care să stipuleze ca fiecare persoană, indiferent de vârstă, strămoşi, domiciliu sau de rezidenţă, profesie etc. să aibă dreptul de a primi o alocaţie în mod necondiționat. Conform acestora: "Noi privim venitul de bază ca pe un drept al omului care nu trebuie să depindă de nici o precondiţie sau obligaţie de a avea salariu plătit, de a fi integrat în serviciul public sau de a se comporta potrivit cu rolurile tradiţionale de gen. Venitul de bază nu va fi condiţionat de alte venituri, economii sau proprietăţi". Știu. Primul gând care vine în mintea oricui este: nu sunt bani. Dar se pare că inițiatorii proiectului au deja idei în acest sens, câteva dintre acestea sunt chiar în scurta prezentare de mai jos.

Pentru ca propunerea de proiect să fie luată în discuție în comisie la Uniunea Europeană (nu aprobată ci doar luată în discuție) este nevoie de strângerea unui milion de semnături din țările UE. România ar trebui să strângă cel puțin 25.000 de semnături. Am spus mai sus că sunt neplăcut surprinsă deoarece, deși mai sunt doar 40 de zile până la expirarea termenului, până acum s-au strâns doar 3.290 (click aici - pentru statistica online).

Acum mă întreb: oare chiar ne dorim o lume mai bună? Dacă da, atunci de ce nu s-a reușit strângerea acestor semnături până acum? E vorba doar de 2-3 click-uri pentru a susține această inițiativă și de completarea formularului cu datele reale din buletin (este garantată confidențialtitatea). Desigur, întrebările de mai înainte sunt retorice. Știu că pare greu de crezut că acest proiect ar putea fi pus în practică prea curând însă dacă nu plecăm de nicăieri, dacă nu facem nimic concret (măcar o semnătură) nu avem cum să așteptăm ca acele schimbări mult sperate să se producă (de exemplu Proiectul Venus despre care am vorbit aici-link).

***Dacă doriți să susțineți acest proiect puteți să o faceți completând formularul ce apare după ce dați click pe butonul  "susțineți" aici (click) - (este asigurată confidențialitatea așa cum scrie aici (click)).

Iată și un scurt interviu cu românii care participă la promovarea acestui proiect:

Îmi doresc de multă vreme să trăiesc într-o societate altfel, am mai scris despre asta aici (click), aici (link) și aici (link). De văzut și documentarul de aici (link).

Dacă ești aici pentru prima dată, îți urez bun venit! Sper să găsești ceva care să-ți placă fie în lista "Articole recomandate" fie în tabelul cuvintelor cheie, ambele liste fiind situate în coloana din dreapta.

 Cu drag  ♥ 

Informații care mi-au schimbat viața (27)

Mi-a atras atenția azi dimineață ceața pe care am văzut-o afară. Nu se vedea nici la un metru distanță. Inițial nu i-am dat importanță dar acum mi-am dat seama că era un semn ce prevestea gândurile de peste zi.

Uneori e ceață. Pur și simplu. Nu vezi nici la un metru distanță. Bineînțeles, cea care intră în panică este mintea. Cea care mereu vrea să găsească răspunsul la un "de ce". Deși în cazul oamenilor care au plecat pe drumul cunoșterii, autocunoașterii și înțelegerii, mintea a învățat deja că în viață întâi primești lecția și abia apoi înțelegerea, aceasta are încă tendința de a intra în panică atunci când lucrurile nu respectă tiparul pe care tocmai l-a învățat lecția trecută.

Desigur, de la persoană la persoană durata și intensitatea fricii de necunoscut pe care o manifestă mintea noastră este diferită. Poate dura un minut, o ora sau o lună până să o liniștim, fie cu înțelegerea (cazul cel mai fericit), fie cu credința oarbă că până la urmă vom înțelege ce și cum.

Provocarea vremurilor noastre cred că este reducerea duratei obținerii liniștii mentale până la zero (în final). Iar acesta nu este un lucru care să se obțină tocmai ușor. Însă nu e nici un lucru imposibil. Depinde de la caz la caz. Mărturisesc că sunt un om care am avut o minte rezistentă :))) în sensul că nu s-a liniștit cu una cu două.

În cazul meu nu au funcționat meditațiile clasice deoarece le-am perceput (*dintr-un anume punct de vedere) ca pe o fugă de realitate. În plus, am perceput meditațiile ca pe o metodă ce nu asigură o adaptare definitivă la mediu ci doar oferă un respiro de moment. Și am căutat în continuare metoda de rezolvare definitivă.

Bineînțeles fiecare gram de înțelegere a funcționării lucrurilor m-a ajutat să reduc perioada de panică din ce în ce mai mult. Dar "mai mult" nu mi s-a părut "de ajuns". Asta deoarece consecințele unui singur moment de panică pot mătura ca un buldozer tot ceea ce am construit (în interiorul nostru) în ani de transformare interioară (link1 + link2). Consider că acesta este un motiv foarte bun pentru a ne dori să ne vindecăm mintea de frici și să o liniștim definitiv.

La un moment dat am observat un lucru important: de partea cealaltă a "ceții" oricât de groase ar fi fost, găseam întotdeauna un lucru minunat și mai ales util adaptării ființei mele, armonizării acesteia cu tot ceea ce există. Și asta chiar dacă la prima vedere mintea mea nu-l putea percepe așa. Lucrurile se puteau înțelege doar în cadrul unui context mai vast, metaforic vorbind: numai privind întregul tablou (sau măcar o parte mai mare din acesta).

Ok. Și dacă dincolo de ceață nu a fost nimic *cu adevărat rău niciodată, pentru obținerea liniștii minții rămâne doar o singură chestiune. Să o antrenăm în privința răbdării și a credinței fără dovezi. Credința că dincolo de ceață există întodeauna o nouă versiune a fiecăruia dintre noi, o versiune mai adaptată și mai armonizată cu Universul.

Mai cred că în majoritatea cazurilor mintea noastră are nevoie doar de o schimbare de perspectivă asupra felului în care privim lucrurile. De exemplu, interviul de mai jos mi-a oferit o altă perspectivă asupra fricii.

Este vorba despre una dintre conversațiile lui Jiddu Krishnamurti cu dr. A. W. Anderson. Am considerat important să dau astăzi mai departe acest interviu în speranța că vă va fi măcar la fel de util cât mi-a fost mie. De văzut și documentarul de aici (link) Vizionare plăcută!

Traducerea aparține domnului Marian Matei căruia îi mulțumesc pentru traducerea multor documentare care au schimbat numeroase perspective. Mulțumesc și site-ului www.jkrishnamurti.com/ pentru punerea la dispoziție a înregistrărilor cu Jiddu Krishnamurti.

Recomand cu căldură cărțile lui Jiddu Krishnamurti:

- "Eliberarea de cunoscut" - comandă online aici-link;
- "Trezirea inteligenței" - comandă online aici-link;
- "Despre educație. Arta învățării și valoarea vieții" - comandă online aici-link;
- "Viață eliberată" - comandă online aici-link.

Spuneam mai sus că momentele de panică ne pot face să pierdem controlul conștient al stărilor noastre și pot produce comportamente de care nu credeam că suntem capabili. Propun vizionarea filmului "Ceața" care ilustrează foarte bine devierea comportamentelor noastre în situații de...ceață. Link pentru vizionare aici.

***

Dacă e prima oară cand ai ajuns aici, îți spun bine ai venit! Sper să găsești lucruri plăcute și utile călătoriei tale plecând de la lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  💗

Începe școala! Să ne bucurăm sau să ne întristăm?

Doar căteva zile până când clopoțelul (sau mai nou soneria) va anunța începerea noului an școlar. E un motiv de bucurie sau de întristare? Veți spune: depinde de caz...prin ochii elevilor, ai părinților sau ai profesorilor?

Zilele trecute s-a întâmplat să vizitez o școală din orașul meu și mărturisesc că atmosfera pe care am găsit-o în interiorul ei nu era deloc una de bucurie. Nici adolescenții cu care am vorbit cu alte ocazii în vara asta nu erau deloc încântați că vacanța este pe terminate și că se vor întoarce la școală. De ce? Răspunsurile au fost cam aceleași: "profesorilor nu le pasă de noi, nu ne înțeleg, ne consideră roboți, recipiente pentru cât mai multe cunoștințe", "nu ne învață nimeni nimic despre cum să facem față provocărilor vieții", "programa este departe de nevoile vremurilor în care trăim", metodele de predare și testare sunt învechite", "nu există nimic atractiv și în cele mai multe cazuri nu ni se explică aplicabilitatea cunoștințelor care ni se predau", "...de parcă sistemul întreg ar vrea să-ți demostreze că nu ești bun de nimic," etc.

Greu de adus argumente care să modifice aceste păreri.

E clar că nu toți profesorii sunt la fel. E clar că este greu să faci față ca profesor acestor vremuri. E clar că programele deși s-au modificat spre "aerisire" de atâtea ori, în fapt au devenit (la unele obiecte) mai consistente decât pe vremuri. E clar că în astfel de condiții nu mai e timp de educație pentru...viață. Și totuși...

La fel de clar este că rezultatele obținute la bacalaureat în ultimii ani sunt dezatruoase. Și că în mod firesc acestea ar trebui să determine niște schimbări radicale în conținuturile dar și în metodele utilizate în sistem. De ce aceste schimbări nu au loc? Nu știu să răspund la această întrebare.

Cert este că atâta vreme cât schimbările se vor face pe principiul "Să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica." - rezultatele nu se vor schimba nici ele cu nimic.

Am găsit ieri un discurs TED care, deși se referă la sistemul american de învățământ, se potrivește perfect și sistemului nostru, pentru că se pare că "boala" rezistenței la schimbare este una globală. Pentru că pe alocuri acest discurs este și amuzant, bănuiesc că o să vă facă plăcere să-l urmăriți și poate o să vă aducă măcar un mic zâmbet acum, la început de an școlar. Este vorba despre discursul lui Geoffrey Canada (link) - profesor, activist social și inovator în educație, director al Harlem Children's Zone din Harlem (proiect pe care l-a fondat) și membru al mai multor organizații care au ca scop extinderea oportunităților educaționale pentru toți elevii. Vizionare plăcută!

*După aceea merită să urmăriți și discursurile extraordinare ale lui Sir Ken Robinson despre sistemul de învățământ - pe care le-am postat în articole ce pot fi găsite aici (link), aici (link) și aici (link).

Dacă ești pentru prima dată în căsuța mea, îți urez bun venit! Sper să găsești lucruri care să-ți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta.

Pot doar să vă doresc...curaj pentru a face față provocărilor noului an școlar și păstrarea speranței că lucrurile se vor îmbunătăți.

Cu drag ♥ 

Trei principii care pot salva sistemul de învățământ

Faptul că sistemul de învățământ este în colaps nu mai este un secret pentru nimeni chiar dacă se întâmplă să nu aveți nici o tangență actuală cu acesta. Zi de zi la TV, în ziare sau online vedem/citim știri care au legătură cu inadaptabilitatea tinerelor generații care au de parcurs diverse etape ale învățământului obligatoriu. După cum probabil știți, nici învățământul universitar nu o duce mai bine, însă faptul că nu poți răzbate spre o viață mai bună fără el face ca despre acesta să se vorbească mai puțin.

Nu am găsit eu cele trei principii care pot salva învățământul deși m-am gândit foarte mulți ani la posibile soluții în acet sens, însă îmi face mare plăcere să le aduc pe blog prin intermediul creatorului acestora, o personalitate foarte cunoscută pe plan internațional - Sir Ken Robinson - speaker, autor de succes și consilier în educație cu o carieră strălucită.

În cazul când ați mai fost pe această pagină l-ați mai „întâlnit” în articolele de aici (link) și de aici (link) cu discursurile sale relaxante și amuzante în același timp. Recunosc că sunt vrăjită de oamenii care pot spune lucruri de maximă valoare sub această formă. Și mai recunosc că aș vrea să pun acest discurs în toate școlile din România și bineînțeles în comisia de la minister care se ocupă de învățământ. Puteți să ajutați cu un share poate ajunge măcar online la ei 😁

Iată discursul lui de luna trecută de la TED, sigur o să vă placă, vizionare plăcută!

Educația nu se oprește după ce am terminat școala, indiferent de nivelul pe care am finalizat-o, pentru că noi toți evoluăm într-un fel sau altul. După ce intrăm în viața de adult, provocările devin mai complicate. De aceea, dezvoltarea personală are un rol foarte important pentru cei ce își doresc să se adapteze cât mai ușor la vremurile de profundă schimbare pe care le trăim. Câteva păreri despre aceasta am scris și aici (link).

***

Recomand cu toată inima cărțile lui Ken Robinson:

- "Descoperă-ți elementul" -Ken Robinson- comandă online aici-link;
- "O lume ieșită din minți" -Ken Robinson- comandă online aici-link;
- "Părinți străluciți profesori fascinanți " -Augusto Cury- comandă online aici-link;
- "Copii străluciți, elevi fascinanți" -Augusto Cury- comandă online aici-link;
- "Burn-outul copiilor. Cum să-i ajutăm să nu clacheze" -Beatrice Milletre- comandă online aici-link;
- "Limbajul secret al copiilor" -Lawrence E. Shapiro- comandă online aici-link;
- "Cum sa te dezvolți odată cu copiii tai" -Seamus Carey- comandă online aici-link;
- "100 de căi pentru a crește copii fericiți" -Rimothy Sharp- comandă online aici-link.

***

Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual ne ajută să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie sau punând un cuvânt în căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  💗

Provocarea schimbării [documentar]

Este multă vreme de când îmi doresc să aduc în atenție o filozofie de viață din care am învățat mult și căreia nu i-am găsit "fisuri" sau argumente care să poată contrazice vreo parte a acesteia.

Deși începutul fiecărui paragraf din această filozofie poate naște în mintea cititorului/ascultătorului revoltă și dorința de a demonstra contrariul, la finalizarea și analiza atentă a respectivului paragraf se poate constata că fiecare idee cuprinsă în el conține adevăruri tulburătoare care ne trezește din somnul rațiunii și jocurile cotidiene ale minții făcând-o cu precizia laserului, lăsându-ne fără replici sau scuze. Sau cel puțin mie așa mi s-a întâmplat. Iată doar două mostre ale ideilor autorului despre care vorbesc:

***

"Cui îi pasă de necazurile celorlalți? Avem fiecare atât de multe probleme încât ne lipsește răgazul pentru problemele altora. Ca să faci pe cineva sa te asculte trebuie sa plătești cumva: în bani, în rugăciuni, sau în credință. Ascultătorul de profesie își va face meseria, dar asta nu înseamnă nicidecum descătușare durabilă. Noi dorim să ne destăinuim în mod liber, spontan, fără nici un fel de remușcare ulterioară.

Purificarea prin spovedanie nu depinde de cel care ascultă, ci de cel care dorește să-și deschidă inima. A avea inima deschisă înseamnă a asculta, nu doar la tine însuți, ci la fiecare influență, la fiecare mișcare din jurul tău. Că va fi sau nu va fi posibil sa facem ceva tangibil cu ceea ce auzim, rămâne de văzut, dar simplul fapt de a fi deschiși aduce cu sine propria acțiune. O asemenea ascultare purifică inima, curățind-o de toate lucrurile minții. Ascultarea cu mintea este simplă flecăreală, în ea nu există eliberare nici pentru noi nici pentru ceilalți; ea este doar o continuare a suferinței."

"Tu, ca ființă umană îți dai seama că suntem toți unu? În esență. Nu ca idee ci ca o realitate! (...) Peste tot e la fel, înțelegeți? În primul rând pentru a realiza nu verbal ci în inima ta, în celulele tale, cu întreaga ta ființă (n. că suntem unu), este nevoie să devii conștient că toate ființele din întreaga lume, indiferent de religie sau de orice altceva, trec prin aceeași angoasă, aceeași singurătate, disperare, depresii, aceeași imensă incertitudine, insecuritate, fie că trăiesc la 10.000 de km sau la 2000 de km distanță sau aici. Toate ființele sunt cu adevărat unite psihologic. Dacă cineva conștientizează profund în celulele sale, în mintea și inima sa acest lucru atunci este responsabil."

Este vorba despre Jiddu Krishnamurti (link) - un autor despre care se vorbește prea puțin în România, deși câteva dintre cărțile lui au fost traduse și în limba română pot fi comandate online de aici (link).

Despre adevăr și realitate, divizare și unitate (la nivel individual și colectiv), despre limitări, libertate și necondiționare, despre relația cu noi înșine și cu ceilalți, despre autoeducare și educația pe care o primim de-a lungul vieții din exterior, și multe alte lucruri cu adevărat interesante și demne de atenție - într-un film documentar de excepție cu titlul "The Challenge of Change" ("Provocarea schimbării"). Filmul cuprinde și amănunte din viața lui Jiddu Krishnamurti care este una de asemenea tulburătoare.

Vă mai spun doar că pentru mine acest film a fost o călătorie cu adevărat fascinantă. Vizionare plăcută!

Alte articole conectate cu subiectul: 3 pași importanți în evoluția spirituală, Iluminarea - transcenderea limitelor umane și Partea întunecată a transformării interioare (despre ego).

Recomand cu căldură cărțile lui Jiddu Krishnamurti:

- "Eliberarea de cunoscut" - comandă online aici-link;
- "Trezirea inteligenței" - comandă online aici-link;
- "Despre educație. Arta învățării și valoarea vieții" - comandă online aici-link;
- "Viață eliberată" - comandă online aici-link.

Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe acest blog, îți urez bun venit! Sper să găsești lucruri utile care să te facă să revii din când în când. Poți găsi alt subiect care să-ți placă folosind lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗