Vampirismul energetic rafinat (4) - Descurajările

"- Aș vrea să fac și eu chestia asta, am observat că am oarece talent în acest sens, mă și pasionează și cred că aș reuși chiar să mă întrețin din ea...

- Mă..., da, ai tu talent, dar chiar crezi că ai putea să ajungi undeva făcând-o? Că doar ai văzut că au încercat și alții și n-au ajuns nicăieri. E plină "piața" de oameni care au eșuat în domeniul ăsta. Lasă..., talente au mulți, da’ munca-i muncă iar pasiunile-s pentru timpul liber."

***

"- Mă gândesc să-mi schimb locul de muncă, poate că ar trebui să încerc ceva nou, eventual pe cont propriu...

- Lasă mă, ce-ți veni? Chiar nu ți-e bine cu ce faci? Tu nu vezi ce greu e să-ți găsești un job? Lasă..., ce-i în mână nu-i minciună, plus că o slujbă la stat e sigură până la pensie. "

***

"- Cred că aș putea să fac și eu ce face X, ba chiar cred că a face-o un pic mai bine decât el/ea că aș schimba asta și cealaltă...

- Măi mamă, măi, cum să faci tu așa ceva? Doamne, dar cine te crezi..? Păi el/ea a avut cunoștințe sus puse, avea deja un nume (cunoscut) când a început să facă asta, plus că are și o anume prestanță pe care tu...Lasă mamă, stai tu aici cuminte în banca ta, că aici e mai sigur pentru tine...plus că suntem și noi aici și te-ajutăm dacă ai nevoie, acolo unde să te duci printre străini..."

***

Vă este cunoscut genul acesta de discuție? Știu că da, am fost cu toții de-a lungul vremii în ambele roluri pe rând, cu diverse variații de nuanțe. În funcție de situație, când eram în rolul celui care descurajează pe cel din fața noastră motivam comportamentul aproape invariabil prin faptul că suntem numai...realiști și mai ales cu faptul că îi facem un bine celuilalt scutindu-l în acest fel de dezamăgirile care ar putea proveni din încercările (presupuse) eșuate.

Dar...dacă am fost fiecare și în rolul celui descurajat atunci sigur am observat că nu e deloc plăcut ca cineva să-ți taie aripile atunci când ai un vis sau când pur și simplu vrei să încerci să faci altceva decât ai făcut pâna în acel moment. Și nu e doar neplăcut, ci mai mult de atât - e dureros. Deoarece în 99% dintre cazuri nu se găsesc lângă noi doar un astfel de "realist" ci mai mulți. Iar conform vorbei românești "dacă un om îți spune că ești beat nu-i nimic dar când îți spun trei atunci mai bine te du la culcare", foarte mulți oameni renunța la a-și urma calea ce le-o cere inima în urma mai multor astfel de descurajări. Cunosc atâtea cazuri de renunțări încât aș putea povesti cel puțin o săptămână. Cazul Gabrielei Artene care a ajuns să cânte pentru prima oară pe scenă abia la 58 de ani este doar unul dintre ele (link).

Privită din punct de vedere energetic, situația este mai complexă decât pare la prima vedere. Aparent este clar că cel care descurajează se alimentează energetic din renunțarea celui descurajat. Concret: în situația (potențială) în care cel care dorește să facă o schimbare chiar ar reuși să o facă cu succes, el ar ieși din zona numită generic "la tăți ni-i greu" și astfel ar căpăta alt statut în fața celui care l-a descurajat. Caz în care ego-ul "descurajatorului" ar avea bineînțeles de suferit. Renunțarea celuilalt însă îi aduce acestuia un gram de confort/securitate.

Este evident că majoritatea oamenilor care obișnuiesc să-i descurajeze pe cei din jurul lor, cei care se autodenumesc "realiști", nu sunt neapărat conștienți că fură energie de la cei pe care îi descurajează. Însă faptul că nu știu asta nu îndulcește cu nimic stuația și nici nu le redă celor descurajați puterea de a-și urma visele.

Spuneam că situația este mai complexă și asta deoarece este important de conștientizat care sunt motivele care îi imping pe oameni să îi descurajeze pe cei din jurul lor. O analiză simplă a situațiilor în care suntem tentați să-i descurajăm pe ceilalți ne conduce către un singur motiv iar acela este despre noi înșine: îi descurajăm pe ceilalți pentru ca nu cumva ei să "ne-o ia înainte" în vreun fel, ca nu cumva să facă ce noi nu suntem în stare să facem sau pur și simplu să ne demonstreze că ceva este posibil atunci când noi credem că e invers. Facem asta proiectând pe cei din fața noastră neputințele și tiparele noastre mentale (link). Iar asta vine în mod evident din lipsa încrederii pe care o avem în noi înșine.

Nu e de judecat sau de condamnat o astfel de situație. Deoarece lipsa încrederii în sine a ajuns un "sport" internațional, nu ține de rasă, de naționalitate și de nimic altceva. Facem sau am făcut cu toții astfel de lucruri. Părinții își descurajează copiii, iar copiii când se maturizează își descurajează copiii la rândul lor, profesorii descurajează elevii și studenții, prietenii între ei, etc. Ne-am descurajat unii pe ceilalți atât de mult încât s-a format un fel de cerc vicios din care se poate ieși doar cu foarte multă voință.

Dar oare dacă acum știm cum funcționează aceste lucruri nu ar fi de-ajuns ca să încetăm și să schimbăm acest gen de comportament? Ar cam trebui să fie. Cred că este timpul să înțelegem și alegem conștient avantajele independenței energetice (link).

M-am gândit mult care să fie granița dintre realism și descurajarea de tip pesimist, însă am regăsit concluzia gata concentrată într-o discuție purtată de doi prieteni ai mei, iar motivul pentru care v-o redau exact așa aici este pentru a încheia într-un ton amuzant:

V.- De ce ești tu așa pesimist și mereu îi descurajezi pe ceilalți?

R.- Păi nu-i descurajez, eu sunt doar realist, eu îi aduc cu picioarele pe pământ.

V.- Dacă doar i-ai aduce cu picioarele pe pământ ar fi una, dar tu îi trântești cu fundul de pământ ceea ce e cu totul alta...:))

Dacă sunteți în preajma unor astfel de "realiști"...poate că ar fi indicat să vă îndepărtați puțin pentru a vă recăpăta puterea interioară (link) și a vă realiza visele voastre cele mai dragi. Aveți sigur puterea asta!

Iată mai jos un fragment dintr-un film minunat care merită revăzut de câte ori uităm ce există în noi, în fiecare, fără deosebire.

*** Filmul întreg poate fi văzut aici (link) sau aici-link după îndepărtarea reclamelor, asta dacă nu cumva aveți deja DVD-ul în colecție că oricum, merită.

***Celelalte trei articole anterioare din această serie se găsesc aici: link 1, link 2, link 3.

Celor care vor să înțeleagă mai bine mecanismele vampirismului energetic, recomand următoarele cărți (cele de la Libris beneficiază de transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.

Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Vampirismul energetic rafinat (3) - Vânătoarea de defecte

Mi-am amintit acum câteva zile (nu contează cu ce ocazie :)) o perioadă din viața mea în care aflasem pentru prima dată despre cum funcționează tiparele mentale (link), despre legea oglinzii și despre faptul că atunci când un om înjosește un alt om de fapt se înjosește pe el însuși în mod inconștient (link).

Eram atât de entuziasmată că am aflat acele lucruri și consideram că trebuie neapărat să le spun și celorlalți depsre ele. Acuma după cum vedeți, scopul era tare "nobil" însă modul cum am găsit să o fac nu a fost dintre cele mai fericite.. :)) după cum veți vedea în continuare.

Fără să stau prea mult pe gănduri deci fără să fie o alegere neapărat conștientă, când eram într-o discuție cu câte cineva eram oricum un bun ascultător prin natura firii dar remarcam și tiparele mentale ce stăteau la baza modului în care cei cu care vorbeam înțelegeau viața. Dacă m-aș fi oprit la a observa încă era ok...:)) Dar m-am gândit că e strict necesar să și spun celui din fața mea ce observ pentru ca acesta să-și dea seama ce îl împiedică să aibă o viață mai "bună" (evident, din punctul meu de vedere). Cu alte cuvinte, credeam că arătându-i unde greșește îi fac celui din fața mea un "bine".

Este ușor de bănuit când m-am oprit din m-am oprit din a vâna defectelele celorlalți :)) Evident, atunci când cineva m-a pus și pe mine sub lupă și mi-a vânat același tip de mecanisme. Am văzut atunci mai clar ce înseamnă de fapt ca  cineva să-ți vâneze defectele, să-ți vâneze fiecare neaplicare a fiecărui concept cunoscut, pentru că după cum știți, spunem mai multe decât reușim să aplicăm. :))

Privind acum în urmă, observ și dinamica energetică a acestui acestui tip de comportament și pot spune că acest mod de a-i spune celuilalt unde greșește, de a-l arăta cu degetul este un mod rafinat de alimentare energetică de la cel din fața noastră.

Deși scopul cu care se procedează astfel nu este vizibil răutăcios, ci uneori aparent nobil, vânătoarea de defecte nu este în nici un caz un mod de a-l ajuta pe celălalt chiar dacă ne place să credem asta despre acțiunile noastre. Treaba aceea cu "critica constructivă" e o scuză ieftină. Nu este în nici un caz un mod de a îmbunătăți o relație, deoarece știm cu toții unde duc discuțiile interminabile dintre doi parteneri de viață (de exemplu) în care oamenii își enumeră reciproc defectele arătându-se cu degetul unul pe celălalt (link).

A ne pune unii pe ceilalți sub lupă și a ne vâna reciproc defectele este un comportament care nu poate să ducă decât la a ne îndepărta unii de ceilalți și mai mult și cred că din acest punct de vedere lumea în care trăim este deja...abundentă.

Ce naște acest tip de vampirism la nivel media? Pe plan mondial sunt zeci, probabil chiar sute de tipuri de emisiuni TV bazate pe vânătoarea de defecte, chiar dacă asta nu e mereu la vedere sau nu se face chiar...pe față.  Culmea e că aceste emisiuni sunt cele mai de succes având rating-ul cel mai mare. Așa s-a ajuns ca acest gen de alimentare energetică să devină un sport foarte practicat la tv dar și în ziare, cele de cancan fiind singurele care nu-ți fac probleme legate de supraviețuirea pe piață. Bineînțeles că aceste emisiuni au dus la educarea noilor generații în acest spirit.

În mediul virtual se știe că cele mai de succes articole sunt acelea care pun la zid diverse persoane. Cu cât mai cunoscută persoana și cu cât mai virulente criticile sau defectele vânate (mai mult sau mai puțin închipuite) - cu atât mai mai viral devine articolul. Este o pofta nebună de a dărâma imagini (link) și de a pune la pământ oameni fără să conteze dacă au adus în esență valoare societății prin ceea ce au creat.

Este ușor de observat de ce ne încărcăm energetic când le găsim celorlalți defecte:

- mai întâi pentru că asta ne face să ne simțim puțin mai bine cu noi înșine măcar și pentru puțin timp. Pe sistemul "Ce, dacă sunt cum sunt, uite că nici ceilalți nu-s mai buni/deștepți/cuminți/etc.";

- în al doilea rând pentru că ne ține mintea ocupată și nu ne dă prilejul să rămânem singuri cu "vocile" din cap.

Într-adevăr, ceea ce judecăm la ceilalți sunt părțile pe care le conținem și noi dar nu am ajuns încă să le acceptăm (link important). Însă poate, mai important de atât, e bine să reținem că vânătoarea defectelor celorlalți nu ne va ține mereu departe de noi înșine și nu ne va ajuta să ne simțim bine cu noi înșine pentru totdeauna.

Nu-mi permit să dau sfaturi pentru că în esență nimeni nu este în măsură să dea vreun sfat cuiva. Nu știu ce aleg ceilalți și sigur nu este treaba mea. Însă știu că eu am ales să nu mă mai alimentez energetic din defectele celorlalți, pentru că am ales să devin un om independent energetic (link).

Celelalte două articole din seria "vampirism energetic rafinat" se găsesc aici (link) și aici (link).

În completarea subiectului recomand cu căldură următoarele cărți:

- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.

Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Articolele pe care le vei găsi aici cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și recomandări de filme sau materiale video ce aduc bucurie pentru suflet. Poți căuta un subiect care îți place folosind listele "Articole recomandate", Resurse video, cuvintele cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Puterea interioară. Omul independent energetic [înregistrare audio]

Oricare ar fi originea noastră ca specie și orice am crede fiecare despre asta, cred că omul a fost proiectat inițial pentru a "funcționa" independent energetic. Adică cred că a avut conștiența unei surse interioare care îi permitea asta fără a fi nevoie să se încarce energetic de la alți oameni, mergând în anumite locuri, ascultând o anume muzică (sau prin alte metode pe care le folosim noi astăzi).

În timp însă lucrurile s-au schimbat atât de mult încât am ajuns să uităm de această abilitate a noastră, această putere interioară și am ajuns să căutăm permanent surse exterioare de la care să ne alimentăm energetic (de văzut seria despre vampirismul energetic link1 + link2).

Deoarece simt de multă vreme această idee m-am pus în primul rând pe urmele mele și mi-am urmărit gândurile și acțiunile ca să îmi dau seama unde anume mi-am risipit energia de-a lungul vieții, unde o risipesc acum, care sunt momentele în care sunt tentată să mă alimentez din exterior și mai ales cum anume se întâmplă asta. Bineînțeles, în paralel am aruncat un ochi și la ce fac ceilalți :))

Acest studiu mi-a permis să observ de ce avem atât de multe momente în care suntem epuizați energetic (link), de ce avem nevoie de aprecierea celorlalți, de recunoașterea lor, de ce ne este greu să stăm în singurătate, sau spunând totul într-o singură metaforă: mi-a permis să observ de ce nu ne putem umple singuri golul interior.

În timp am observat că epuizarea noastră și toate urmările sale (dispariția abilității de a ne autovindeca (link) și a altor abilități inițiale (link)) este determinată de o intensă "împrăștiere" energetică pe care o practicăm cu toții mai mult sau mai puțin conștient.

Am observat numeroasele moduri în care ne risipim dar și avantajele independenței energetice, lucruri pe care le-am sistematizat într-un seminar online (pe internet)(webinar) pe care l-am susținut marți seara la ora 20.00. Webinarul a fost organizat de Revista Sufletul Femeii (revistă online - link) care este fondată de Tania Tița și coordonată în acest moment de Alina Georgiana Hristea. Au participat 70 de suflete frumoase cărora le mulțumesc pentru interesul acordat și pentru calda comunicare virtuală pe care am avut-o pe chat-ul conferinței în timpul acesteia. Țin să le felicit pe această cale pentru dorința lor sinceră de a se autodepăși (link). Mulțumesc din suflet Taniei și Alinei pentru susținere! ♥

Iată înregistrarea audio a webinarului - click pe "butonul" portocaliu (pentru o cât mai bună claritate a sunetului recomand utilizarea căștilor). Am editat materialul audio pentru a decupa momentele în care mă asiguram că totul e ok din punct de vedere tehnic.

Iată și clipul pe care l-am utilizat în finalul seminarului:

Dacă ai ajuns pentru prima dată aici, bine ai venit! Poți alege subiectul care îți place din tabelul cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Despre violența domestică și motivele tăcerii

Zilele trecute ascultasem la radio o știre conform căreia în Romănia la fiecare 48 de ore o femeie moare din cauza violenței domestice, iar pe internet am găsit o alta în care o statistică amintea că la fiecare 3 secunde (!) o femeie este bătută de partenerul ei de viață. În Rusia alte statistici spun că o femeie moare din aceleași motive la fiecare 24 de ore...Cutremurător.

Poate că puțină lume știe că anul trecut chiar de 8 martie s-a promulgat legea pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (link) care prevede asistență juridică femeilor abuzate în familie și multe alte măsuri care să prevină adâncirea acestui tip de abuz.

Motivele pentru care femeile nu ies din relațiile în care sunt abuzate fizic și psihic sunt multiple plecând de la dependența emoțională, frica de repercusiuni, teama de singurătate, copiii pe care îi au împreună cu partenerul respectiv, neputința de a se întreține singure financiar, ratele comune la bănci sau alte stări complexe (link).

Pentru că tot am scris în articolul precedent și despre vampirismul psihic în relații și pentru că am găsit un discurs TED pe aceeași temă, iată-l ca o completare a ceea ce spuneam și ca o inspirație a acestei cutremurătoare realități. Este vorba despre discursul lui Leslie Morgan Steiner autoarea cărții "Crazy Love" ("Dragoste nebună") - mărturie a relației sale cu primul să soț care a abuzat-o pâna la amenințarea cu moartea de nenumărate ori. Dar mai bine o las pe ea să vă povestească despre motivele care au oprit-o să părăsească relația înainte de a se ajunge la asta...
 

***Felicitări din toată inima prietenelor mele dragi A., C. și L. (ale căror povești de viață le cunosc) pentru curajul extraordinar de a ieși din relațiile în care au fost prinse, vă îmbrățișez cu mare drag. Mult curaj celor care își vor înfrunta teama de azi înainte 💗

! Dacă treci printr-o situație dificilă sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.

Articole recomandate:

- Oameni toxici, relații toxice - soluții eficiente,
- S.O.S. – Violența domestică,
- 3 pași importanți pentru relații armonioase,
- IERTAREA - aspecte esențiale și o schimbare de perspectivă și
- Cum să-ți faci prieteni pe viață.

Cărți recomandate:

- "Dragoste sau dependență?" -Brenda Schaeffer- comandă online aici-link;
- "Cuplul – între dezirabil și periculos" -Robert Neuburger- comandă online aici-link;
- "Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relațiilor umane" -Eric Berne- comandă online aici-link;
- "Cum să facem față persoanelor toxice" -Tim Cantopher- comandă online aici-link;
- "Femei inteligente, relații sănătoase" -Augusto Cury- comandă online aici-link;
- "Arta de a cultiva relații durabile" -Gerard Apfeldorfer- comandă online aici-link;
- "Toți comunicăm, dar puțini stabilim și relații" -John C. Maxwell- comandă online aici-link;
- "Dragostea este suficientă...și alte minciuni despre viața în 2" -John W. Jacobs- comandă online aici-link.

***

Dacă este prima dată când ai pășit pragul acestui mic univers, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi aici să-ți aducă măcar un strop de informație și un gram de bucurie în plus. Lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta te pot ajuta să găsești mai ușor un subiect care îți place. Poți primi direct pe mail articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în formularul de mai jos. Te mai aștept,

cu drag 💗

Vampirismul energetic rafinat (2) - Inducerea stărilor de frică

Se spune că e suspect dacă nu ți-e teamă de nimic. Se spune ori că ești nebun, ori că vrei să faci pe grozavul. Eu cred că totul ține de credințe și că noi toți ne putem depăși condiția, în sensul că putem elimina fricile una câte una prin conștientizarea lor și transformarea acestora.

Dar să vedem ce se întâmplă din punct de vedere energetic, pentru că e posibil ca știind ce se întâmplă de fapt, să încetăm să mai avem stări de panică.

Teama este modul de manipulare cel mai întâlnit și cel mai cunoscut mod de a vampiriza energetic. Teama poate fi indusă în foarte multe feluri, atât de multe încât e greu să le cuprindă cineva într-un singur articol, așa că voi aminti doar câteva.

Este cunoscut faptul că la nivel macro (de societate) marele mase de oameni au fost și sunt manipulate în principal prin inducerea fricii iar de-a lungul istoriei se cunosc suficiente exemple care dovedesc asta. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente (ultimul) este "sfârșitul lumii" din 21 decembrie 2012. Mă refer la cei care au câștigat de pe urma inducerii fricii legate de această dată. După cum știți, s-au făcut vânzări de milioane de dolari, euro și alte monede prin faptul că oamenii au achiziționat locații, instalații pentru aceste locații, alimente, haine, etc. Au fost la mare căutare filmele, emisiunile, cărțile, articolele și orice material care avea legătură cu data respectivă. Aproape că s-ar putea crede că a fost o conspirație globală. Tentația generală ar fi să credem că ni s-a furat energie. Și totuși...Eu cred că oamenii au "donat" de bună voie energia lor prin teama de acest sfârșit, prin teama lor față de moarte.

În fapt, teama este un cordon energetic invizibil prin care oamenii donează de bună voie energia lor. E ca un canal prin care orice om poate fi manipulat pentru că el permite asta. Dar dacă eu, tu, noi nu am mai avea „fisuri” în credințele noastre și am fi conștienți de esența lucrurilor atunci am tăia conștient aceste cordoane.

Un alt exemplu de manipulare masivă este teama de efectele nocive ale alimentelor, telefoanelor, televizoarelor, radiațiilor în general, a gazelor toxice din atmosferă, a tot ce este considerat toxic. Desigur și acestea au ca rădăcină esențială frica de moarte. Când intrăm în contact cu o astfel de informație poate că ar fi bine să ne întrebăm cine are de câștigat de pe urma răspândirii acelei informații, de pe urma inducerii acelei frici. De obicei, la finalul oricărui articol (de exemplu) ca și protecție se recomandă ceva: un medicament, un supliment alimentar, un aparat, etc. Și atunci este foarte simplu de dat seama care este interesul de "subsol" al fiecărui articol cu titluri de genul "Efectele cancerigene/toxice ale..." sau "Metode de protecție împotriva..."

Este important de reamintit că rasa umană este în continuă adaptare la orice fel de toxine, radiații, etc. Exemplele de adaptare abundă însă nimeni nu este interesat să le dea mai departe (ca informație) deoarece lipsește motivația. Există oameni de știință care au demonstrat capacitatea de adaptare a organismului uman însă puțini reușesc să le ia în seamă cu adevărat, mai concret să creadă în rezultatele experimentale (link 1, link 2, link 3). Pare că cineva ne ascunde ceva însă aceste informații există, sunt publice și gratuite pe deasupra. Nimeni nu ne ascunde nimic.

Deși sunt exemple nenumărate de oameni care mănâncă ne-sănătos, vorbesc la telefon peste 5 ore pe zi și sunt perfect sănătoși, aceștia nu ies în față să se dea drept exemplu tot din lipsa unui motiv și nici nu are nimeni interes să-i "contorizeze". Experimentele pe care le-am făcut pe mine însămi în acest sens mi-au demonstrat că pârghia de manifestare a efectelor oricărui lucru/situație asupra noastră și noi sunt chiar credințele noastre (link) așa cum se spune și aici (link important). Cu alte cuvinte când eu cred că un aliment este toxic atunci acel aliment chiar se va manifesta asupra mea ca ceva toxic. Iar când eu cred că un aliment este benefic organismului meu el are efecte benefice (chiar dacă alcuiva îi produce efecte nocive).

Efectul oricărui lucru asupra noastră este alimentat energetic de noi înșine. Altfel spus credința mea (care este o energie) într-un medicament îi dă putere acestuia ca el să aibă efect. Pare mai greu de crezut dar aceste lucruri sunt deja demonstrate științific. În plus, doar ca un o re-amintire cuvinte celebre: "Credința ta te-a vindecat" își dezvăluie abia în acești ani semnificația întreagă.

Ca să nu mă îndepărtez prea mult de subiect închei aceast subpunct spunându-vă că noi toți permitem mafiei farmaceutice (link) să ne vampirizeze prin inducerea fricii, a fricii de aproape orice aliment. Uităm că aceste alimente au fost consumate de sute de ani de stră-stră-străbunicii noștrii, aceștia având vieți îndelungate pline de sănătate și vitalitate. Uităm că din punct de vedere biologic am evoluat oricum odată cu schimbarea alimentației iar acum suntem rezintenți la E-uri și multe alte lucruri considerate toxice. Este evident că doar noi putem tăia acest cordon energetic prin care noi înșine permitem să fim manipulați.

La nivel micro, de relații (link), inducerea fricii este specifică fiecărui caz în parte. De exemplu orice dependență a unei persoane de o altă persoană poate fi utilizată drept cordon de vampirizare energetică și în genereral așa se și întâmplă. De ce dependența favorizează asta? Pentru că în spatele unei dependențe se află în general teama de singurătate sau alte frici conexe (frica de sărăcie, de pierdere a statutului social, etc.). Cel mai simplu exemplu este într-un cuplu în care unul dintre parteneri amenință pe celălalt că îl părăsește. Dacă A este dependent de B emoțional (îl iubește), financiar sau în oricare alte moduri, aceste amenințări vor fi tot atâtea momente în care B ia energie de la A. Este evident că A (victima) donează de bună voie energie și că în cazul când nu ar avea această dependență de B, nici B (abuzatorul) nu ar mai avea pârghia prin care să profite energetic.

De aceea eu cred că soluția eficace a ieșirii din astfel de situații este anularea pârghiilor prin care suntem manipulați energetic. Mai exact vindecarea fricilor noastre care la rândul lor depind de credințe.

Rămân la ideea că mecanismele de vampirizare există doar pentru a fi observate și conștientizate. Ele sunt un fel de instrumente de „măsură” a situației în care suntem, a ce trebuie să perfecționăm la noi înșine (link). Cum am spus și în primul articol din această serie (link), vampirismul energetic sub toate formele sale (începând de la abuzul vizibil până la formele lui rafinate) există și va exista doar până în punctul în care omul devine conștient de mecanismul acestui fenomen și va tăia "cordonul" energetic prin care el însuși permite ca lucrurile să se întâmple.

Mă bucur că trăiesc aceste vremuri de dezvoltare accelerată și că din ce în ce mai mulți oameni simt lucrurile în mod energetic chiar dacă nu au neapărat acest limbaj. Mă bucur că "transparența" energetică crește și, încetul cu încetul, ne dăm seama de cum modul în care funcționează lucrurile și ne adaptăm din mers schimbărilor.

Închei cu propunerea să ascultăm încă o dată vocea caldă a lui Neal Donald Walsh vorbindu-ne despre teamă:

Câteva cărți care pot clarifica aspectele principale ale acestor atitudini cu efecte toxice asupra celor abuzați (cele de la Libris beneficiază de transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.

Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate", "Resurse video" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta sau punând un cuvânt în căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Vampirismul energetic rafinat (1) - Umilirea și relațiile de subordonare

Fiecare dintre noi s-a simțit măcar o dată secătuit de energie după o întâlnire cu cineva sau după ce am fost într-un anume cerc de prieteni. Și asta deoarece relațiile interumane continuă să fie schimburi de energie dezechilibrate și se pare că mai e multă vreme până când acest fapt să se schimbe. S-au scris multe lucruri deja pe tema așa-numitelor "atacurilor energetice" dar cred că subiectul este pe departe de a fi unul epuizat. 

Poate că multă lume știe deja că a abuza "energetic" (psihic și emoțional cu consecințe asupra sănătății fizice) pe cineva este un fenomen ce poartă numele de "vampirism energetic" dar puțină lume știe ce forme diverse pot îmbrăca aceste "atacuri". De aceea m-am gândit să vin astăzi cu niște clarificări pe care le consider necesare pentru o mai bună adaptare la vremurile pe care le trăim astăzi.

Este de la sine înțeles că abuzurile fizice și psihice se încadrează în tipurile pe care le-aș numi "clasice" de "atacuri energetice" și acestea sunt cele pe care le știu majoritatea oamenilor. Există însă unele pe care le simt destui oameni dar sunt descrise drept forme "ușoare" de vampirism și de aceea nu sunt încă discutate în amănunt. Deoarece mulți oameni suferă de pe urma lor, am ales să vorbes astăzi despre un mod mai "rafinat" de a abuza psihic și anume despre:

Relațiile de subordonare

Așa cum spuneam și într-un alt articol aici (link), în decursul istoriei omenirii rostul primordial/esențial al comparației a fost de a ne autocunoaște, de a ne putea autodefini și în final de a ne redescoperi Unicitatea, dar și de a afla ce ne-am dori să îmbunătățim la noi înșine pentru a fi mai buni decât Celălalt/Ceilalți. Comparația ascendentă ne-a ajutat să ne impulsionăm, să ne dorim mai mult de la noi înșine, iar cea descendentă, în esență, să ne creștem stima de sine.

Dar ulterior oamenii au învățat că: a construi (sau inventa) sisteme de subordonare (a pune oamenii într-o ordine în diverse contexte) le conferă celor din vârful acestor sisteme putere și influență asupra celorlalți. Și cum puterea și influența sunt lucruri atât de tentante, sunt foarte mulți oameni care se "hrănesc" cu această energie.

Nu voi dezvolta faptul că în politică (de exemplu) "vârfurile" au acest mod de a acționa. Nu voi dezvolta nici celelalte domenii cunoscute în care lucrurile se petrec similar (învățământul, sistemul birocratic de taxe și impozite, marile corporații și până la urmă orice sistem care presupune un un aparat de subordonare ce poate produce umilințe).

În principal vreau să amintesc aici despre un mod de scoatere în evidență a subordonării ceva mai aparte care a ieșit la iveală doar în ultimii ani, anume cel bazat pe "evoluția spirituală". E un fel de.. ultimă "modă" în materie de vampirism psihic.

În acest sens am văzut oameni care fac din anii de căutări și experiențe, din numărul de inițieri și din numărul cursurilor de formare urmate un fel de aură pe care o poartă cu mult fast în fața celor cu care intră în contact.

Chiar dacă nu o fac neapărat la vedere, dar doar vorbind despre ierarhizări și despre importanța acestora ne putem da seama ușor de felul în care sunt utilizate aceste relații de subordonare sau ordonări (cu scop comparativ/educativ sau cu scopul de a-i umili/"vampiriza" pe cei cu care comunică).

Aș vrea să precizez o nuanță pe care o consider importantă: consider că cei care fac asta nu au nici o "vină", ci doar joacă un rol în Marele Tablou. Aceste mecanisme există doar pentru a fi observate, conștientizate și pentru a învăța din ele. Un fel de exemplu de "așa NU". Nu e vorba de nici o conspirație (iată un alt subiect pe care îl voi discuta în alt articol). Este doar un mod al lor de a-și hrăni ego-ul până când chiar și ultimul om va conștientiza mecanismul și va părăsi relația de subordonare respectivă.

Același mecanism (de "vampirizare rafinată") poate fi recunoscut și în cazul când cineva oferă altcuiva soluții (sfaturi sau un ajutor de orice fel) iar în cazul în care acestea nu sunt "urmate cu sfințenie", omul care le-a primit este umilit în diverse moduri (link).

De asemenea, se încadrează în același tipar și metoda de a "stoarce" mulțumiri și recunoștință de la persoana ajutată chiar dacă ajutorul a fost doar cu o vorbă sau poate nu i-a fost de folos. Sunt sigură că ați întâlnit situații de acest gen nu numai în căutările legate de spiritualitate ci și în viața de zi cu zi în familie, la serviciu sau în cercul de prieteni. Repet, aceste situații există pentru a fi conștientizate și pentru a înțelege rolul lor.

Consider că aceste experiențe ar putea fi interpretate în fel și chip dar amintesc doar două unghiuri importante din care le-am putea privi: (care le includ și pe cele specifice fiecărui caz în parte):

- conștientizarea fisurilor credințelor noastre (de exemplu - link)

- oglindirea neacceptărilor proprii (link) (dacă nu ar apărea astfel de oameni în viața noastră nu am avea cum să ne identificăm neacceptările). 

Până când reușim să acceptăm cu adevărat și să avem compasiune pentru astfel de persoane este bine să ieșim din mediul respectiv pe cât posibil, iar când acceptarea va fi completă nu va mai fi nevoie de nici o "protecție energetică", deoarece dinamica relației respective în acest caz se schimbă automat (link) .

* Recunosc că am renunțat la utilizarea expresiei "evoluție spirituală" în momentul în care mi-am dat seama că deocamdată aceasta este folosită mai mult pentru a induce o și mai mare separare (ca aceea indusă de ierarhizările de orice fel).

Măsura evoluției noastre este dată de înțelegerea, acceptarea și iubirea necondiționată față de oameni și de Univers. Atât.

"Fă tot ce te bucură și nimic din ceea ce inima ta nu simte să facă, dar nu uita să le oferi celor din jurul tău Libertatea de a face exact același lucru!" ©

Post editare: Două emisiuni în care am abordat subiectul de mai sus: Vampirismul psihic sau cum ne facem rău unii altora și Oameni toxici, relații toxice - soluții eficiente. Articolele din seria "Vampirism psihic rafinat" se găsesc sub formă de listă aici (link).

Recomand cu încredere următoarele cărți care aduc clarificări importante în privința abuzului:

- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți " -Barbara E. Hort- comandă online-aici,
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.

***

Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți urez bun venit! Sper să găsești subiecte care să-ți placă în listela cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Despre ironie și sarcasm / Despre Dreptul Suprem de a ALEGE

Am amânat acest subiect destul de mult timp pentru că este unul foarte delicat și în același timp foarte incomod. Nouă oamenilor nu ne place să vorbim despre lucruri incomode. Preferăm să le evităm. Dar vine o vreme când lucrurile se vor spuse și în astfel de momente este destul de greu să păstrezi tăcerea.

Pentru unii dintre voi lucrurile pot părea clare și este posibil să nu găsească importantă legătura dintre cuvintele din titlu. Însă experiențele pe care le-am observat în ultima vreme mă determinat să vorbesc astăzi despre această legătură.

În lumea în care trăim, în ultimul timp s-au acutizat multe lucruri ce vizează comparația dintre oameni, printre care consider că judecata îndreptată spre „Celălalt” (voi folosi acest nume generic pentru Omul de lângă noi) a atins un maxim periculos.

În decursul istoriei omenirii rostul primordial/esențial al comparației a fost de a ne autocunoaște, de a ne putea autodefini și în final de a ne redescoperi Unicitatea, dar și de a afla ce ne-am dori să îmbunătățim la noi înșine pentru a fi mai buni decât Celălalt/Ceilalți.

Teoria Comparației Sociale propusă de Leon Festinger în anul 1954 arată că oamenii utilizează două tipuri de comparații: comparația socială ascendentă (cu oamenii mai performanți) și cea descendentă (cu cei mai puțin performanți), ambele fiind la fel de utile pentru autocunoaștere și autodefinirea individuală.

Astfel, comparația ascendentă ne-a ajutat să ne impulsionăm, să ne dorim mai mult de la noi înșine, iar cea descendentă, în esență, să ne creștem stima de sine.

Dacă lucrurile s-ar fi oprit la acest context/înțelegere am fi trăit într-o lume care ar arăta cu totul altfel decât cea pe care o vedem astăzi. Deși teoria de mai sus a apărut abia în 1954, conceptele sunt studiate de foarte mult timp, astfel încât chiar și Aristotel a avut ideea că lucrurile vor degenera iar comparația între oameni va duce la accentuarea intoleranței și separării în societate.

Da. Lucrurile au degenerat. Și cred că au atins un maxim în vremurile pe care le trăim.

Astăzi, comparația ascendentă dusă la extrem a adus și aduce frustrări de genul „nu sunt la fel de bun ca X”, „nu voi ajunge niciodată la fel de competitiv ca Y”, determinând mulți oameni să clacheze în fața provocărilor lumii noastre bazată excesiv pe competiție. La polul opus, comparația descendentă dusă la extrem a ridicat ego-ul pe culmi nebănuite determinând mulți oameni să adopte atitudini care „sfărâmă” semenii (presupuși) neperformanți prin: ironii, sarcasm, umilințe și violență psihică sau emoțională de la cea mai subtilă până la cea directă.

Doamna Cristiana Alexandra Levițchi (psihoterapeut și psiholog clinician) spunea într-un articol (aici) că „ironia și sarcasmul sunt doar frustrare și invidie puse în cuvinte” și că „a-l judeca pe altul mereu și mereu nu înseamnă decât a te judeca pe tine”. Deși se știe acest lucru - este destul de greu de acceptat dacă suntem prea „prinși” de valul judecății a tot ce există în exterior.

Din punct de vedere energetic, ironia, sarcasmul sunt energii dulci, tentante, care ne hrănesc și ne ajută să umplem golul interior, acel „ceva” care ne lipsește pentru a fi în pace și armonie cu noi înșine și cu lumea exterioară. Ironia, sarcasmul, bârfa sunt metode clasice de vampirism energetic. Este bine de știut pentru ca atunci când o facem să fim conștienți de ceea ce facem.

Dar acest mod de a umple golul interior funcționează numai pentru o vreme. Dacă suntem suficient de sinceri cu noi înșine putem recunoaște măcar singuri în fața oglinzii că droguri precum ironia și sarcasmul nu ne vor ține la infinit departe de ceea ce negăm ca și conținut interior. Le-am numit droguri pentru că exact așa funcționează, dau dependență.

Această metodă de a-l înjosi pe Celălalt doar ca să ne simțim noi mai bine este una care ajunge să se întoarcă la un moment dat împotriva noastră. Este o lege universală. Și atunci când energia se întoarce ne mirăm de ce ni se întâmplă.

Am fost de-a lungul vremii în ambele situații. Așa am ajuns să cunosc gustul ironiei și sarcasmului de ambele părți: a celui care le practică și a celui care le primește. Așa am ajuns să cunosc cât durează starea de bine obținută ca rezultat al înjosirii Celuilalt și starea de rău pe care o simte cel înjosit.

Probabil și voi ați fost măcar o dată în fiecare dintre cele două situații.

Cum ne putem opri din acest joc? Cum ne putem opri din a-i judeca/ironiza pe ceilalți?

Simplu. Atunci când suntem tentați să ironizăm o persoană sau un grup de persoane e nevoie să ne amintim (cât mai profund) senzația pe care o simte cel ironizat. Empatie. Doar o respirație profundă și putem simți rezultatul următoarei noastre acțiuni.

Trăim vremuri în care cu greu ne amintim de Celălalt. Cu greu ne amintim că Celălalt este un Om ca și noi, are un suflet ca și noi, că a trăit experiențe traumatice care au lăsat urme adânci și răni nevindecate ca și ale noastre (chiar dacă experiențele au fost diferite). Faptul că nu ne amintim și nu ne preocupă aceste lucruri (când judecăm/ironizăm) obișnuim să-l punem pe seama lipsei timpului, pe seama faptului că ne deranjează ignoranța (cum, nu știu) și multe multe altele. Scuzele sunt ușor de găsit pentru oricine.

Cineva îmi spunea de curând că nu ironizează pe nimeni. Doar își spune părerea sub acea formă. Bună justificare :))

Este bine ca înainte de a ne spune părerea să ne amintim că:

FIECARE Om are DREPTUL SUPREM de a ALEGE ce e mai bine pentru el, de a ALEGE ce înseamnă acel bine, de a-și alege CREDINȚELE - fără a fi judecat sau ironizat pentru acestea.

Orice judecată asupra credințelor cuiva înseamna lipsa de respect și de considerație asupra acelui Om, înseamnă a-l considera mic și neputincios în a-și ALEGE propriile credințe. Înseamnă în esență încălcarea liberului său arbitru.

Este bine să fim conștienți de aceste lucruri în toate acțiunile noastre.

Da. Există stări în care nu putem construi, în care nu putem oferi nimic Celuilalt. Cu toții avem din când în când astfel de stări. În astfel de momente, decât să dărâmăm ceea ce construiește Celălalt pentru sine (așa, în felul lui, cu puterile lui, cu ideile lui - chiar dacă acestea nu coincid cu ale noastre) măcar să îl lăsăm în pace.

Așa cum am mai spus, nu putem co-crea o lume mai bună decât acceptându-ne reciproc, ajutându-ne reciproc și ieșind din sfera propriului Univers în întâmpinarea Universului celui de lângă noi. Putem trece mai ușor peste toate fiind blânzi unii cu ceilalți, fiind Împreună. ♥

***

"Fă tot ce te bucură și nimic din ceea ce inima ta nu simte să facă, dar nu uita să le oferi celor din jurul tău Libertatea de a face exact același lucru!" ©

Dacă este prima dată când ai pășit pragul acestui mic univers, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi aici să-ți aducă măcar un strop de informație și bucurie în plus. Listele "Articole recomandate", Resurse video, cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta și căsuța "caută" din aceeași coloană (sus) te pot ajuta să găsești mai ușor un subiect care îți place. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥