Toți părinții își doresc copii cuminți. Copii tăcuți care să nu "iasă din rând". Copii care să devină niște adulți care nu deranjează pe nimeni cu întrebările sau părerile lor. Adulți cuminți, supusși sistemului.
Profesorii la fel. Nu toți, dar majoritatea. Și uite-așa, cu educația de acasă plus cea de la școală, ajungem niște oameni tăcuți, care-și susțin punctul de vedere rareori sau deloc.
Astăzi dau mai departe o poveste minunată. Povestea emoționantă a unui om care și-a regăsit vocea și îi inspiră și pe ceilalți să o facă. Este vorba despre Melania Medeleanu. Da, o cunoașteți. Dar e mai puțin probabil să fiți la curent cu turnura pe care a luat-o viața ei în ultimii ani.
După 20 de ani petrecuți în televiziune ca prezentator de știri și moderator de emisiuni, Melania Medeleanu și-a reconfigurat viața. Dacă vă întrebați ce anume a determinat-o să facă schimbări radicale, ei bine, e ceva despre care românii încă nu s-au lămurit că face bine pentru suflet: voluntariatul. Melania este fondatorul proiectului social Afterschool Clinceni și mama MagiCAMP - tabăra pentru copii cu afecțiuni oncologice.
Pentru ceea ce a înfăptuit alături de ceilalți voluntari a primit Premiul Cetățeanul european al anului 2018 oferit de Parlamentul european. Vă invit să urmăriți discursul TED al Melaniei despre regăsirea vocii și a puterii interioare pentru că este un discurs care poate aduce un click vindecător acolo unde e necesar..
Povestea emoționantă a taberei MagiCAMP și a experiențelor de neuitat pe care le au acolo copii cu afecțiuni oncologice o puteți afla vizionând emisiunea de mai jos. E un material care ajunge direct în sufletul nostru de copil și vindecă acolo unde e de vindecat..
"E atâta loc să faci BINE.." - Melania Medeleanu.
Ambele filme pe care le recomand astăzi au legătură cu regăsirea vocii și a puterii interioare. Numai că în feluri diferite. Dar amândouă sunt pline de inspirație și ne încarcă sufletul cu bucurie și candoare într-un mod terapeutic:
Cărți recomandate (transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):
- "Ridică-te din propria ta cenușă mai puternic ca oricând" -Brené Brown- comandă online aici-link;
- "Fără limite" -John C. Maxwell- comandă online aici-link;
- "Dă sens vieții" -John C. Maxwell- comandă online aici-link;
- "Curaj" -Debbie Ford- comandă online aici-link.
***
În cazul în care este prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți spun bine ai venit! Sper ca ceea ce vei găsi să răspundă întrebărilor tale, astfel încât să-ți placă să te întorci din când în când. Sunt peste 600 de articole care te așteaptă, așa că ai de unde alege 😄 Pentru a căuta mai ușor un subiect poți folosi lista "Articole recomandate" sau cuvintele cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Printre alte gânduri care mi-au locuit mintea mulți ani s-a aflat și chestiunea din titlul acestui articol. Și e sigur că nu doar mie. M-am tot gândit că ar fi imposibil ca sensul ei să fie că doar cei ignoranți pot fi fericiți.
Dintre toate interpretările pe care le-am întâlnit, cea mai faină este cea pe care am ales s-o dau mai departe astăzi. Pentru că e prea faină s-o țin doar pentru mine. Este un fragment din cartea "Închisorile invizibile" scrisă de un om minunat - Adrian Nuță:
***
"Fericiţi cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăţia Cerurilor." (Matei 5, 3). Aceasta este prima dintre Fericiri. În total sunt nouă. După părerea mea, este şi cea mai profundă. De aceea este şi prima. În cazul în care le uiţi pe celelalte, măcar de prima să-ţi aminteşti şi este suficient.
Pare a fi o afirmaţie foarte descurajatoare pentru cei care gândesc. Intelectualii au mari probleme în a o accepta. "Aha, pentru a intra în împărăţia Cerurilor trebuie să fii sărac cu duhul, adică prost. Adică cei care au 4-8 clase şi se duc la biserică simt mântuiţi, pe când eu, care m-am chinuit să fac facultatea şi mi-am pus problema religiei, să rămân pe dinafară? Nu e drept."
Sunt de acord. Un om cu inteligenţa colosală a lui Iisus trebuie să fi avut altceva în vedere. Iată la ce cred că s-a gândit. Ce înseamnă "sărac"? "Sărac" înseamnă cineva care nu prea dispune de resurse materiale. Are puţine resurse (bani, proprietăţi). "Sărac" înseamnă puţin. La limită, zero. Adică nimic.
Ce înseamnă "duhul"? "Duhul" este gândirea. Prin urmare, "sărac cu duhul" = gândire puţină, la limită, nongândire. Nongândirea are două polarităţi. Una este, într- adevăr, stupiditatea. Debilii mintal nu gândesc. Vor intra ei în împărăţia Cerurilor? Habar nu am. Cealaltă polaritate este conştienţa.Conştienţa transcede gândirea. În raport cu gândirea, conştienţa este nongândire. Intuiţia mea, este că Iisus se referă la această polaritate. Vor intra oamenii conştienţi în Împărţia lui Dumnezeu? Sunt convins de asta.
Dacă eşti un tip care gândeşte, fii optimist. Iisus nu te-a exclus de la fericire. Dar nici tu nu eşti la capătul drumului. Capătul drumului nu înseamnă să fii conştient de gânduri, deci să ai cunoaştere, ci să fii conştient de gânditor, adică să ai conştienţă. Îţi aminteşti metafora cu cerul şi norii? A fi conştient de gânditor este echivalent cu a privi cerul, printre nori.
Priveşte printre gânduri! Observă spaţiile dintre gânduri, intervalele dintre ele. Acolo locuieşte Dumnezeu. Pentru asta ai nevoie de o focalizare continuă. Trebuie să te antrenezi să-ţi urmăreşti mintea, tot aşa cum te antrenezi ca să ai un corp mai arătos. Pentru asta nu trebuie să te duci nicăieri. Stai acasă şi îţi priveşti mintea. Te asigur că ai ce să vezi. Poţi chiar să renunţi la cablul TV.
Gândurile seamănă foarte mult cu nişte vizitatori. Tu eşti gazda. Dacă îi observi cu mare atenţie, unii îţi vor părea absolut îngrozitori. Eşti stupefiat să îi vezi în casă la tine! Sunt gânduri din sfera lăcomiei, posesivităţii, geloziei, dominării, violenţei, zgârceniei.
Stai şi te întrebi cum au pătruns. E foarte simplu. S-au instalat atunci când gazda era plecată. În traducere: au venit atunci când tu nu erai conştient. Altfel spus, cineva care nu şi-a analizat propriul inconştient poate să aibă o imagine mirifică despre sine însuşi, în timp ce realitatea e cu totul alta."
Faptul că mintea e un instrument minunat dar poate fi și cel mai aprig dușman este un lucru știut demult. Publilius Syrus (85–43 î.Hr.) spunea simplu că "Înţeleptul este stăpânul propriei sale minţi. Nebunul îi este sclav."
Chiar dacă nu e nici un secret aici, oamenii suferă în continuare și nu reușesc să facă pace cu mintea lor. Asta înseamnă că nu s-a vorbit de-ajuns despre asta :)). De aceea m-am gândit să abordez subiectul într-una dintre edițiile emisiunii "Orizontul Cunoașterii" realizată de domnul Constantin Luca (căruia îi mulțumesc pentru invitație).
Am discutat despre observarea gândurilor și eliminarea tiparelor mentale, reprogramarea minții, transformarea acesteia într-un instrument eficient, cu exemple utile și tot tacâmul :)) Ținând cont că peste 90% din suferința oamenilor provine din gândurile care le trec prin minte (îngrijorare, frici, scenarii), sper ca informațiile să fie de folos. Vizionare plăcută..
* Dacă ai nevoie de sprijin în transformarea gândirii, regăsirea echilibrului emoțional sau dorești anumite clarificări despre transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.
Cărți pe care le recomand cu căldură celor interesați:
- "Mintea: O călătorie spre centrul fiinţei umane" -Daniel J. Siegel- comandă online aici-link;
- "Mindsight. Noua stiință a transformării personale" -Daniel J. Siegel- comandă online aici-link;
- "Mindfulness și neurobiologie. Calea către cultivarea stării de bine" -Daniel J. Siegel- comandă online aici-link;
- "Distruge-ti obiceiurile nocive. Cum sa-ti determini mintea sa lucreze in favoarea ta" -Joe Dispenza- comandă online aici-link;
- "Inimă deschisă, minte deschisă" -Tsoknyi Rinpoche- comandă online aici-link;
- "Așa cum gândește omul" -James Allen- comandă online aici-link.
Din nefericire, cărțile scrise de Adrian Nuță se mai găsesc numai prin anticariate dacă aveți noroc..
***
Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Este un blog de dezvoltare personală dar și de informații din sfera descoperirilor științifice care ne pot ajuta să înțelegem mai bine realitatea. Poți căuta un subiect care să-ți placă folosind lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
De-a lungul timpului, din când în când, după câte-o experiență, revine întrebarea: la ce bun dacă un om are foarte multă cunoaștere dar o folosește pentru a-și judeca semenii și pentru a-și arăta cu orice ocazie superioritatea?
Un anume tip de experiențe (vă puteți da seama ușor ce tip :))) m-au condus la concluzia că, dacă ținem neapărat să ne considerăm în evoluție spirituală, e strict necesar să ne reamintim cât mai des câteva lucruri importante. Acelea din textul de mai jos. Sper ca următoarele cuvinte să ajungă la inimile tuturor și să ni le reamintim de câte ori suntem tentați să-i judecăm pe ceilalți...💗
***
"A crede că ești mai departe pe cărare decât oricine altcineva este mândrie spirituală. Chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, nu ţi-ar fi de nici un folos să-l ştii sau să-l pretinzi. Ceea ce îţi este de folos este compasiunea faţă de sine, compasiunea faţă de alţii. Ceea ce îţi este de folos e să ştii că fiecărei persoane i se oferă lecția care este perfectă pentru ea, iar dacă o învață, nu poate nimeni spune cât de departe a ajuns.
Să nu crezi că ai capacitatea de a măsura în mod corect progresul spiritual al cuiva, inclusiv al tău. Nu o ai. N-ai cum să ştii. O persoană, care pare a fi rămas mult în urmă, poate trece în faţă ta într-o secundă. Iar una care pare a fi mult avansată, poate fi serios încetinită. Întreaga idee referitoare la în faţă şi în urmă nu are nici un sens, întrucât n-ai de unde să ştii care este linia de pornire sau linia de final.
Nu e neapărat nevoie ca ceilalţi să înceapă de unde ai început tu. Nu e neapărat nevoie ca ceilalţi să încheie unde închei tu. Unii parcurg o călătorie scurtă, înţesată cu provocări care le frâng inima. Alţii au o că latorie lungă, alcătuită din multe lecţii neinteresante.
Poţi să te uiţi la ceilalţi şi să crezi că înţelegi – dar asta nu înseamnă decât că te amăgeşti. Habar nu ai despre ce este vorba în viaţa celuilalt. De fapt, nici măcar nu este treaba ta să ştii.
Se întâmplă destule lucruri în viaţa ta că să fii tot timpul ocupat. A înţelege care-ţi sunt lecţiile şi a începe să ţi le însuşeşti este o activitate care durează o viaţă întreagă.
Dacă eşti învăţător spiritual, întreabă-te dacă ai ales acest rol că să eviţi să înveţi lecţiile pentru care ai venit aici. Atunci când eşti o autoritate şi spui altora ce să facă, nu trebuie să te uiţi niciodată la tine însuţi.
Să fii sigur că nu vei putea să te ascunzi pentru totdeauna. Cu timpul, rufele tale murdare vor fi date la iveală. Este inevitabil. Toată lumea vine aici şi crede că poate să dispară. Unii oameni se pricep foarte bine să o facă. Ei dispar timp de cincizeci sau şaizeci de ani. Când se întorc, sunt siguri că nimeni nu-i va recunoaşte. Dar. de îndată ce intră într-un magazin din cartier, ştiu că jocul s-a sfârşit.
Nimeni nu se poate ascunde pentru totdeauna. Asta, deoarece aici e un loc unde toţi sunt găsiţi. Mai devreme sau mai târziu, tuturor li se da deşteptarea. Această este natura călătoriei fizice. Până la urmă, chiar ai să te obişnuieşti cu ea. Le vine rândul chiar şi acelor dintre voi care tândălesc la sfârşitul cozii. Cel care vă strigă pe nume nu moare până ce nu ajunge şi la tine. Şi chiar dacă ar muri, altcineva i-ar lua locul. Nu te poţi ascunde. Nu poţi deveni invizibil în mod permanent.
Probabil că treaba asta ţi se pare ciudată. La urmă urmei, majoritatea oamenilor de pe planeta Pământ fie că se deghizează într-un mod inteligent, fie pretind că nu sunt acasă, atunci când sună soneria. Negarea se infiltrează absolut peste tot.
Dar nu contează. Nu aceşti oameni conduc spectacolul. Cel din spatele măştii este persoană care ia toate deciziile. Cel din spatele măştii îl cheamă pe străin la uşă ca să sune deşteptarea.
Voi credeţi că autoritatea se află în afara voastră şi că totul vi se întâmplă. Nu e aşa! Autoritatea este înăuntru şi faceţi ca totul să se întâmple, pentru ca să vă treziţi.
Întreaga planetă are misiunea de a se trezi. De aceea sunt atâţia oameni care par a fi adormiţi. Cum s-ar putea ei trezi, dacă nu ar dormi sau, cel puţin, nu s-ar preface că sunt adormiţi?
Nu aceasta e planeta pe care trebuie să vă aflaţi, dacă vreţi să vă ascundeţi. Nu acesta este locul pe care trebuie să vă aflaţi dacă vreţi să rămâneţi adormiţi. Dacă scopul vostru este să nu fiţi conştienţi, atunci va aflaţi într-un loc periculos!
Toţi oamenii care acum umblă în somn, într-o zi îşi vor da seama că au plecat din pat şi din casă şi umblă pe stradă. O vor face într-un mod destul de simplu: izbindu-se unul de altul.
Despre asta este vorba în această călătorie interactivă: încălcarea limitelor, coliziuni, abuzuri, numiţi-le cum vreţi. Totul pare a fi intenţionat, dar în realitate nu este. Nimeni nu ştie în mod conştient că urmează să se izbească de altcineva. Aşa se întâmplă. Apoi, dacă este deştept, se trezeşte şi spune: „îmi pare rău, nu te-am văzut”. Iar semenul îi răspunde: "Nu face nimic. Nici eu nu te-am văzut."
Ce altceva mai e de spus? Dacă totul e luat că un afront personal şi individul răspunde: "Ba m-ai văzut, mizerabile!" ce ar dovedi aceasta? N-ar dovedi că el a fost atacat. Ar dovedi doar că se simte atacat.
Şi despre asta este vorba cu adevărat aici: un grup de oameni care se simt atacaţi. Nu e o imagine exactă a ceea ce se întâmplă, dar este una acceptată de către toată lumea. Asta, deoarece toţi interpretează comportamentul. Toţi presupun că totul se face cu o anumită intenţie. Fiecare crede că ştie care este motivul celeilalte persoane. Dar, bineînţeles că nu-l ştie. Nu are nici un fel de idee de ce s-a izbit cineva de el.
Aţi auzit despre căsătoriile aranjate? Ei bine, această este o izbire aranjată. Ambele persoane aflate în spatele măştilor au decis să-şi ofere una alteia posibilitatea de a-şi aduce aminte că se pot trezi în acelaşi moment. Atunci când au aranjat întâlnirea, nici una dintre ele nu ştia că se vor simţi amândouă atacate, atunci când acest lucru se va întâmplă.
Această, deoarece atunci când au aranjat întâlnirea, fiecare a luat contact cu intenţiile celuilalt: de a cinsti şi de a ajuta – nu de a face rău sau de a agresa. Nici una dintre ele nu şi-a făcut griji în privinţa a ceea ce urma să se întâmple, deoarece a avut încredere în intenţia celuilalt. Amândoi au ştiut că, orice s-ar întâmplă, totul va fi în regulă.
Dacă ai intra în legătură cu intenţia fiecărei persoane de a te trezi şi de a te ajută să te trezeşti, nu ai lua ca pe un afront personal nici un fel de imixtiune. Ai spune doar: "Iartă-mă, frate al meu. Nu te-am văzut. Mulţumesc că ai sunat deşteptarea. Acum voi fi mult mai atent".
Nu izbitura e cea care răneşte, ci interpretarea pe care i-o dai. Faptul că îl condamni pe cel care te-a izbit. Faptul că te condamni pe ţine însuţi, pentru că ai fost izbit. De îndată ce numim acest lucru abuz, pierdem din vedere ce rol avem noi în toate astea. Proiectăm responsabilitatea asupra altcuiva. Credem că nu făceam nimic altceva decât să ne vedem de treabă şi, deodată, vine o persoană răutăcioasă care ne atacă.
Nu asta s-a întâmplat. Această e enormă autoînșelare, uriaşa minciună pe care încercaţi să o treceţi asupra altora. Va străduiţi să vorbiţi unul cu altul de pe poziţii de victime şi vă minunaţi de ce fiecare este pedepsit în permanentă.
Nu există nici o întâlnire la baza căreia să nu fi existat cinste şi simt al responsabilităţii personale. Nu există nici o întâlnire la baza căreia să nu fi existat iertare de sine şi compasiune pentru ceilalţi.
Dacă vreţi să vă întâlniţi, dacă vreţi să vă treziţi împreună, trebuie să încetaţi de a mai interpreta ce se întâmplă şi să lăsaţi lucrurile aşa cum sunt. Puteţi fi uluiţi de izbitură. Îi puteţi spune celeilalte persoane că sunteţi surprinşi. Dar să nu credeţi că înţelegeţi de ce s-a întâmplat totul, întrebaţi. Verificaţi.
Comunicaţi în mod cinstit şi simplu: "Atunci când m-am izbit de tine, m-a durut, semen al meu. Tu ce-ai simţit?" A spune adevărul prin preluarea responsabilităţii pentru propriile voastre sentimente nu este un atac, sau o prezumţie de imixtiune, sau vinovăție. Este doar un mod simplu de a împărtăşi experienţa. Ea invită la dialog, nu la separare.
Odată ce se presupune că există vinovăţie, atacul este inevitabil. Nu poţi atacă o persoană nevinovată. Pentru a ataca, trebuie să crezi că atacul este justificat, că persoană îl merită. În acest moment, te-ai disociat de propriile tale sentimente, ţi-ai împărţit mintea în două şi te-ai pregătit pentru un conflict exterior inevitabil. Totul, din cauza mândriei spirituale – totul, deoarece crezi că ştii care sunt motivele celuilalt.
Renunţă, prieten al meu. Nu ştii ce este în inima semenului tău. Nu vei ştii niciodată. Cel mai bun lucru pe care-l poţi face este să-l întrebi deschis. În felul acesta ajungi cât mai aproape posibil de a şti ce gândeşte şi ce simte.
Dacă nu-l întrebi niciodată pe semenul tău ce experienţă trăieşte, cum crezi că vei ajunge să-l cunoşti? Tot ceea ce vei cunoaşte vor fi propriile tale proiecţii, propriile tale judecaţi şi interpretări. Acestea spun multe despre tine şi foarte puţine despre el. Şi, dacă nu poţi să presupui că el nu este vinovat, cum vei fi vreodată în stare să-ţi vezi propria nevinovăţie? Dacă tu crezi că-l cunoşti, cât de bine crezi că te cunoşti pe tine?
După cum vezi, nu există cale de ieşire. Fiecare judecată pe care o emiţi asupra altcuiva se întoarce la tine şi te obsedează.
Cel mai bun lucru este să renunţi la judecaţi.
Cel mai bun lucru este să-ţi dai seama că nu ştii nimic despre intenţiile sau motivele celorlalţi oameni. Cel mai bun lucru este să înţelegi că, adesea, eşti complet rupt de propriile tale intenţii. Mândria spirituală nu face altceva decât să-ţi prelungească necunoaşterea. O persoană aroganţă nu evoluează. Ea NU devine transparentă faţă de ea însăşi sau de ceilalţi. Ea se ascunde. Ea atacă pe faţă – iar atunci când i se răspunde, pare că doarme. Ea se joacă de-a v-aţi ascunselea cu ea însăşi şi cu universul.
Am să-ţi dau un joc mai bun. El se numeşte: "Mă izbesc de tine, dacă şi tu te izbeşti de mine". Nimeni nu este acuzat, nimeni nu este făcut de ruşine. Nici măcar nu trebuie să ţii scorul. Continuă să te izbeşti, până când te trezeşti şi priveşti în ochii celuilalt – fără condamnare şi fără judecată." - Paul Ferrini
Anunț:Hai să vorbim despre transformarea interioară și cel mai înalt potențial uman. În cuvinte simple, pe înțelesul tuturor, fără secrete. La conferința Evoluția Conștientă pas cu pas pe care o susțin sâmbătă - 6 octombrie în IAȘI. Conferința include o sesiune de întrebări și răspunsuri, iar seara se va încheia cu vizionarea unui film documentar despre trezirea spirituală (care nu există online). Celelalte detalii se găsesc pe pagina evenimentului AICI-link.
Vineri 5 octombrie va avea loc tot la IAȘI următoarea Seară de Inspirație și Povești. Te aștept cu drag și bucurie 💗.
Cărți ce ne pot încălzi inimile (transport gratuit la orice comandă oriunde în țară):
- cărțile lui Paul Ferrini - comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni fac lucruri rele" -Debbie Ford- comandă online aici-link;
- "Darul imperfecțiunii" -Brene Brown- comandă online aici-link;
- "Secretul umbrei" -Debbie Ford- comandă online aici-link ;
- "Efectul umbrei" - Debbie Ford, Deepak Chopra și Marianne Williamson - comandă online aici-link.
***
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual ne ajută să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
Trăim vremuri de intensă transformare interioară. Nu că nu s-ar fi întâmplat și până acum, dar parcă acum din ce în ce mai mulți oameni devin conștienți de procesul lor evolutiv, din ce în ce mai mulți caută explicații pentru ceea ce simt, pentru gândurile care le străbat mintea și pentru experiențele pe care le trăiesc.
Cu ocazia conștientizărilor personale, fiecare om află la un moment dat că rulând permanent aceleași gânduri şi sentimente cu care s-a obişnuit își va crea mereu aceeaşi realitate. Studiile spun că aproximativ 70% din timp oamenii au gânduri negative: de desconsiderare de sine, suferință, vinovăție, rușine, etc. care generează la rândul lor gânduri de aceeași factură. Ca în figura alăturată, aceste cicluri generează experiențe neplăcute care se repetă (chiar dacă "actorii" se schimbă).
"Cum a început această obişnuinţă de a gândi şi a simţi mereu la fel ?
Răspunsul nu pot să mi-l încep decât vorbindu-vă despre creier, punctul de plecare a tot ceea ce gândim şi simţim. Conform teoriei neuroştiinţifice actuale, creierul este organizat în vederea reflectării tuturor celor ştiute din mediu. Toate informaţiile la care am fost expuşi pe tot parcursul vieţii, sub formă de cunoştinţe şi experienţe, se depozitează în conexiunile sinaptice ale creierului.
Relaţiile cu oamenii pe care i-am cunoscut, gama variată de obiecte pe care le deţinem şi cu care suntem familiarizaţi, locurile pe care le-am vizitat şi în care am locuit în diferite perioade ale vieţii şi miriadele de experienţe trăite sunt toate configurate în structurile cerebrale. Chiar şi nenumăratele acţiuni şi comportamente pe care le-am memorat şi repetat de atâtea ori în viaţă sunt imprimate în pliurile complicate ale materiei noastre cenuşii.
Rezultă deci că toate experienţele noastre personale cu oameni şi lucruri la numite momente şi în anumite locurisunt literalmente reflectate în cadrul reţelelor de neuroni (celule nervoase) care ne alcătuiesc creierul.
Ce termen folosim pentru a desemna totalitatea acestor "amintiri" de oameni şi lucruri trăite în diferite locuri şi variate momente din viaţă ? Acesta este mediul nostru extern. În cea mai mare parte, creierul corespunde mediului nostru, constituind o înregistrare a trecutului nostru personal, o reflecţie a vieţii trăite.
În orele noastre de veghe, în cursul interacţiunilor noastre obişnuite cu diverşii stimuli din lumea din jur, mediul extern activează diverse circuite cerebrale. Ca o consecinţă a acestui răspuns aproape automat, începem să gândim (şi să reacţionăm) corespunzător mediului. Pe măsură ce mediul ne face să gândim, se activează reţele familiare de celule nervoase, care reflectă experienţe anterioare deja configurate în creier. În esenţă, gândim automat şi corespunzător obişnuinţelor formate de propriile amintiri.
Dacă gândurile vă creează realitatea şi continuaţi să gândiţi aceleaşi gânduri (care constituie un produs şi o reflectare a mediului), atunci veţi continua să produceţi necontenit aceeaşi realitate. Astfel, gândurile şi simţămintele interne vor corespunde exact vieţii de până acum, pentru că realitatea dumneavoastră externă - cu toate problemele, condiţiile şi circumstanţele acesteia - este cea care vă influenţează modul de a gândi şi simţi în realitatea internă.
Pentru cei care doresc să-și schimbe viața (pe plan emoțional, mental, comportamental, relațional, etc.) înțelegerea funcționării minții și a rolului acesteia în transformarea interioară este vitală. Ignorând acest aspect nu facem decât să mergem din inerție prin viață, să trăim la întâmplare și să riscăm diverse dezechilibre mentale care pot somatiza la nivel fizic.
Din acest motiv dau mai departe astăzi un interviu de excepție realizat de Cristian Mureșan (TVR Cluj) cu Joe Dispenza - profesor, cercetător în domeniul neuroștiințelor, autor și speaker în peste 27 de țări de pe 6 continente. În conferințele sale, acesta vorbește despre modul în care oamenii își pot re-direcționa mintea și recondiționa corpul pentru a face schimbări permanente pe toate planurile vieții.
Urmărind interviul, veți avea ocazia să înțelegeți mecanismele de funcționare ale minții (plan conștient și subconștient), modul în care ne putem re-programa mintea pentru o transformare psiho-emoțională și fizică durabilă. Vizionare plăcută și.. cu folos!
* Dacă ai nevoie de sprijin în transformarea gândirii sau regăsirea echilibrului emoțional sau dorești anumite clarificări despre transformarea interioară - te pot susține. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.
***
INVITAȚIE:
✅Dacă ești un fan al dezvoltării personale și vrei să-ți transformi pasiunea într-o carieră în domeniu, hai la cursul de Consilier pentru Dezvoltare Personală! Când: 9, 10, 11 decembrie. Detalii AICI-LINK. Vei putea participa online pe Zoom din confortul casei tale. La final vei primi un certificat recunoscut în UE, un suport de curs consistent* și un pachet consistent de tehnici de lucru, exemple concrete, studii de caz utile, fișe de lucru/exerciții. Te aștept cu drag și bucurie 💗.
Cărți pe care le recomand cu încredere celor care vor să înțeleagă mai bine și să-și optimizeze funcționarea creierului și a minții:
- "Antreneaza-ți creierul! Strategii și tehnici de transformare mentală" -Joe Dispenza- comandă online aici-link;
- "Distruge-ți obiceiurile nocive. Cum să-ți determini mintea să lucreze în favoarea ta" -Joe Dispenza- comandă online aici-link;
- "Tu ești placebo" -Joe Dispenza- comandă online aici-link;
- "Supranatural" -Joe Dispenza- comandă online aici-link;
- "Antrenament pentru creier. Program vizual complet" -James Harrison, Mike Hobbs- comandă online aici-link;
- "Creierul se transformă" -Norman Doidge- comandă online aici-link.
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Articolele pe care le vei găsi aici cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și bucurie și inspirație pentru suflet. Poți căuta un subiect care îți place folosind lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
"Eşti ceea ce eşti astăzi datorită alegerilor pe care le-ai făcut ieri, iar alegerile pe care le faci astăzi determină ceea ce vei fi mâine." - Michael Josephson.
Știm cu toții cât de importante sunt deciziile noastre și știm de asemenea că ele au ca rezultat viața pe care o avem nu doar la nivel individual ci și la nivel de societate și chiar pe plan global. Am observat că importanța lor face ca procesul luării unei decizii să devină deseori o povară, una care ne poate consuma energia până la epuizare.
Asta se întâmplă mai ales în cazul când amprenta deciziilor noastre umează să se pună asupra unei perioade mai mari de timp (când este vorba de un loc de muncă, de o relație de cuplu, etc.). Simțim uneori că libertatea de a alege are un preț și probabil de aceea tindem să delegăm pe alții să poarte responsabilitatea ce decurge din acest act :)).
Ca orice lucru din viața noastră, procesul luării unei decizii poate fi dus la extrem în sensul că acesta poate deveni o obsesie. Se întâmplă de obicei în cazul în care simțim să facem una ("inima" ne spune ceva) dar mintea ne spune să facem cu totul altceva.
Pentru că modul în care facem alegerile este unul care își pune amprenta pe calitatea vieții noastre, prefer să-i dedic un articol separat. Astăzi doar deschid seria cu un discurs aparte care ne introduce într-o parte extremă a luării deciziilor, extrema în care procesul alegerii devine obsesie.
Este vorba despre discursul Renatei Salecl - filozof sloven, sociolog și teoretician în domeniul legalității. Ea este un cercetător principal la Institutul de Criminologie și Facultatea de Drept de la Universitatea din Ljubljana și profesor asociat la Birkbeck College, Universitatea din Londra. A fost de asemenea profesor invitat la London School of Economics unde a susținut cursuri pe tema de emoțiilor și în fiecare an susține prelegeri la Facultatea de Drept din New York.
A scris câteva cărți de succes care au fost traduse în numeroase limbi, însă nu în limba română. "Tirania alegerii" este una dintre ele și poate fi comandată online aici-link (în limba engleză). Vă invit să o urmărim pentru a afla cum anume ajunge procesul deciziei să devină o obsesie și ce consecințe are acest fapt asupra noastră și a societății în care trăim. Vizionare plăcută!
ANUNȚ: Vineri 14 septembrie e Seară de Inspirație și Povești la IAȘI, detalii găsiți aici-link, vă aștept cu drag și bucurie! 💗
Filmul pe care-l recomand astăzi este unul care reflectă într-un mod minunat importanța alegerilor și consecințele acestora. Scenariul are la bază romanul bestseller internațional cu titlul: "The guernsey literary and potato peel pie society" ("Cultura literară și coaja de cartofi din Guernsey" - engl. comandă online aici-link), filmul având același titlu. Este o poveste emoționantă și răscolitoare într-un mod terapeutic.. Online puteți viziona filmul aici-link, aici-link, aici-link sau aici-link, vizionare plăcută!
Recomand și câteva dintre cărțile care au ca temă alegerile și modul în care le facem (transport gratuit oriunde în țară pentru orice comandă):
- "Iraționalitatea benefică" - Dan Ariely - comandă online aici-link;
- "Intuiția. Inteligenţa inconştientului" - Gerd Gigerenzer - comandă online aici-link;
- "Alegeri care îți schimbă viața. 15 căi de a găsi scop, sens şi bucurie în tot ceea ce faci" - Hal Urban - comandă online aici-link;
- "Destin, libertate și suflet" - Osho - comandă online aici-link;
- "Puterea intuiției în business" - Andy Milligan, Shaun Smith - comandă online aici-link;
- "Gândire rapidă, gândire lentă" - Daniel Kahneman - comandă online aici-link.
***
Dacă ai ajuns pentru prima oară aici, îți urez bun venit! Sper să găsești subiecte care îți plac în lista "Articole recomandate" și în tabelul cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
