Vampirismul energetic rafinat (1) - Umilirea și relațiile de subordonare

Fiecare dintre noi s-a simțit măcar o dată secătuit de energie după o întâlnire cu cineva sau după ce am fost într-un anume cerc de prieteni. Și asta deoarece relațiile interumane continuă să fie schimburi de energie dezechilibrate și se pare că mai e multă vreme până când acest fapt să se schimbe. S-au scris multe lucruri deja pe tema așa-numitelor "atacurilor energetice" dar cred că subiectul este pe departe de a fi unul epuizat. 

Poate că multă lume știe deja că a abuza "energetic" (psihic și emoțional cu consecințe asupra sănătății fizice) pe cineva este un fenomen ce poartă numele de "vampirism energetic" dar puțină lume știe ce forme diverse pot îmbrăca aceste "atacuri". De aceea m-am gândit să vin astăzi cu niște clarificări pe care le consider necesare pentru o mai bună adaptare la vremurile pe care le trăim astăzi.

Este de la sine înțeles că abuzurile fizice și psihice se încadrează în tipurile pe care le-aș numi "clasice" de "atacuri energetice" și acestea sunt cele pe care le știu majoritatea oamenilor. Există însă unele pe care le simt destui oameni dar sunt descrise drept forme "ușoare" de vampirism și de aceea nu sunt încă discutate în amănunt. Deoarece mulți oameni suferă de pe urma lor, am ales să vorbes astăzi despre un mod mai "rafinat" de a abuza psihic și anume despre:

Relațiile de subordonare

Așa cum spuneam și într-un alt articol aici (link), în decursul istoriei omenirii rostul primordial/esențial al comparației a fost de a ne autocunoaște, de a ne putea autodefini și în final de a ne redescoperi Unicitatea, dar și de a afla ce ne-am dori să îmbunătățim la noi înșine pentru a fi mai buni decât Celălalt/Ceilalți. Comparația ascendentă ne-a ajutat să ne impulsionăm, să ne dorim mai mult de la noi înșine, iar cea descendentă, în esență, să ne creștem stima de sine.

Dar ulterior oamenii au învățat că: a construi (sau inventa) sisteme de subordonare (a pune oamenii într-o ordine în diverse contexte) le conferă celor din vârful acestor sisteme putere și influență asupra celorlalți. Și cum puterea și influența sunt lucruri atât de tentante, sunt foarte mulți oameni care se "hrănesc" cu această energie.

Nu voi dezvolta faptul că în politică (de exemplu) "vârfurile" au acest mod de a acționa. Nu voi dezvolta nici celelalte domenii cunoscute în care lucrurile se petrec similar (învățământul, sistemul birocratic de taxe și impozite, marile corporații și până la urmă orice sistem care presupune un un aparat de subordonare ce poate produce umilințe).

În principal vreau să amintesc aici despre un mod de scoatere în evidență a subordonării ceva mai aparte care a ieșit la iveală doar în ultimii ani, anume cel bazat pe "evoluția spirituală". E un fel de.. ultimă "modă" în materie de vampirism psihic.

În acest sens am văzut oameni care fac din anii de căutări și experiențe, din numărul de inițieri și din numărul cursurilor de formare urmate un fel de aură pe care o poartă cu mult fast în fața celor cu care intră în contact.

Chiar dacă nu o fac neapărat la vedere, dar doar vorbind despre ierarhizări și despre importanța acestora ne putem da seama ușor de felul în care sunt utilizate aceste relații de subordonare sau ordonări (cu scop comparativ/educativ sau cu scopul de a-i umili/"vampiriza" pe cei cu care comunică).

Aș vrea să precizez o nuanță pe care o consider importantă: consider că cei care fac asta nu au nici o "vină", ci doar joacă un rol în Marele Tablou. Aceste mecanisme există doar pentru a fi observate, conștientizate și pentru a învăța din ele. Un fel de exemplu de "așa NU". Nu e vorba de nici o conspirație (iată un alt subiect pe care îl voi discuta în alt articol). Este doar un mod al lor de a-și hrăni ego-ul până când chiar și ultimul om va conștientiza mecanismul și va părăsi relația de subordonare respectivă.

Același mecanism (de "vampirizare rafinată") poate fi recunoscut și în cazul când cineva oferă altcuiva soluții (sfaturi sau un ajutor de orice fel) iar în cazul în care acestea nu sunt "urmate cu sfințenie", omul care le-a primit este umilit în diverse moduri (link).

De asemenea, se încadrează în același tipar și metoda de a "stoarce" mulțumiri și recunoștință de la persoana ajutată chiar dacă ajutorul a fost doar cu o vorbă sau poate nu i-a fost de folos. Sunt sigură că ați întâlnit situații de acest gen nu numai în căutările legate de spiritualitate ci și în viața de zi cu zi în familie, la serviciu sau în cercul de prieteni. Repet, aceste situații există pentru a fi conștientizate și pentru a înțelege rolul lor.

Consider că aceste experiențe ar putea fi interpretate în fel și chip dar amintesc doar două unghiuri importante din care le-am putea privi: (care le includ și pe cele specifice fiecărui caz în parte):

- conștientizarea fisurilor credințelor noastre (de exemplu - link)

- oglindirea neacceptărilor proprii (link) (dacă nu ar apărea astfel de oameni în viața noastră nu am avea cum să ne identificăm neacceptările). 

Până când reușim să acceptăm cu adevărat și să avem compasiune pentru astfel de persoane este bine să ieșim din mediul respectiv pe cât posibil, iar când acceptarea va fi completă nu va mai fi nevoie de nici o "protecție energetică", deoarece dinamica relației respective în acest caz se schimbă automat (link) .

* Recunosc că am renunțat la utilizarea expresiei "evoluție spirituală" în momentul în care mi-am dat seama că deocamdată aceasta este folosită mai mult pentru a induce o și mai mare separare (ca aceea indusă de ierarhizările de orice fel).

Măsura evoluției noastre este dată de înțelegerea, acceptarea și iubirea necondiționată față de oameni și de Univers. Atât.

"Fă tot ce te bucură și nimic din ceea ce inima ta nu simte să facă, dar nu uita să le oferi celor din jurul tău Libertatea de a face exact același lucru!" ©

Post editare: Două emisiuni în care am abordat subiectul de mai sus: Vampirismul psihic sau cum ne facem rău unii altora și Oameni toxici, relații toxice - soluții eficiente. Articolele din seria "Vampirism psihic rafinat" se găsesc sub formă de listă aici (link).

Recomand cu încredere următoarele cărți care aduc clarificări importante în privința abuzului:

- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți " -Barbara E. Hort- comandă online-aici,
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.

***

Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți urez bun venit! Sper să găsești subiecte care să-ți placă în listela cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Mesajele și lecțiile oferite de Mama Natură

Cunoaștem cu toții ce transformări suferă un mesaj de la "transmițător" până la "receptor" și ce întoarceri de situație nasc înțelegerile eronate ale acestuia.

Zilele trecute mi-am amintit un exercițiu pe care l-am făcut la un curs și pentru că rezultatul lui a fost neașteptat și amuzant pentru majoritatea dintre noi m-am gândit să îl povestesc astăzi deși pare să nu aibă legătură cu titlul acestui articol.

Cerința exercițiului era să descriem prima imagine care ne vine în minte la auzul unui cuvânt - același pentru toți - cuvântul fiind unul simplu astfel încât să nu lase loc interpretărilor. Cuvântul ales pentru exercițiul respectiv a fost "câine", mai simplu de atât nu cred că se putea 😃.

După două minute ni s-a cerut să citim ce ne-am notat. După alte două minute râdeam cu toții copios fiind în același timp surprinși de faptul că acest cuvânt atât de simplu născuse în mintea celor prezenți imagini plecând de la "ciobănescul german al vecinului X", continuând cu "cocker-ul jucăuș al vărului meu", "Nero - câinele meu",.... și terminând cu "câine până la moarte" - nu mai zic al cui 😃

Câteodată mesajele sunt simple așa cum este cel din mini-proiectul pe care l-am intitulat "Brândușe 2.0" de mai jos (titlul venind de la faptul că "Brândușe 1.0" l-am preparat anul trecut dar n-am mai reușit să-l dau publicității 😁).

E un mesaj ușor de înțeles, anume faptul că brândușele se adaptează la variații foarte mari de temperatură, rezistența lor fiind parcă în ciuda faptului că sunt atât de firave. Renașterea lor, după ce au degerat la -19⁰C (!) - o puteți observa în colajul de mai jos (dacă dați click veți reuși s-o vedeți mărită) dați click pe fotografia de mai jos pentru o vizibilitate mai bună.

Dacă ideea mesajului de mai sus era atât de simplă încât a fost ușor s-o pun în cuvinte, alte mesaje și/sau lecții sunt mai complexe și pot fi descifrate în mod specific de fiecare privitor în fotografiile pe care le-am făcut și le-am reunit în filmulețul de mai jos.

* "Instrucțiuni de vizionare": prin ochii sufletului, pe tot ecranul, cu sonorul măcar la 50% și inima deschisă 💗 - pentru că are și efect terapeutic.

În completare recomand articolul Despre natură, frumusețe și recunoștință dar și o porție de inspirație: Povestea câinelui Faith.

Dacă este prima dată când ai ajuns pe această pagină, poți găsi un mesaj de suflet de la câinele Faith aici (link) sau poți alege alt subiect din lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Mitul numit "prima impresie"

Spunea cineva într-o conferință că prima impresie despre un om se formează în primele 30 de secunde iar după acestea există cam 3 minute în care această impresie se întărește total. Tot acolo se spunea că  anumite studii arată că este nevoie de cel puțin 19 impresii secundare consecvente care să poată șterge impresia inițială (atât de puternică este). Probabil ați observat că multor oameni nu le sunt suficiente nici o sută de post-impresii ca să și-o schimbe pe prima, dar ăsta este alt subiect.

Nu am să mă opresc nici la cât de sincere sunt primele afișări de imagine, deoarece probabil știe toată lumea că ele sunt oricum regizate, cosmetizate, etc., tocmai din motivul de mai sus. Alte nuanțe vreau să punctez astăzi.

Pe mine concluziile din prima frază m-au întristat. Pentru că asta denotă superficialitate. Multă. Pentru că pe de altă parte o vorbă românească spune că "nu ajunge o viață de om pentru a Cunoaște pe cineva". Și e adevărat. Dar nu doar de aceea.

Eu cred că s-a ajuns prea departe cu această "primă impresie". O întreagă industrie din cadrul dezvoltării personale ne învață trucuri despre limbajul nonverbal și despre cum să stăm pe scaun, cum să zâmbim, cum să rotim ochii pentru a minți cât mai frumos/credibil (pentru a "da" bine 😁) la o întâlnire de afaceri sau de altă natură. S-a ajuns să se piardă din vedere esența interacțiunii și comunicării umane sau mie îmi scapă ceva?

Este adevărat că uneori ne pasă de impresia pe care o lăsăm în jur (mai mult sau mai puțin în funcție de context), dar oare ce este mai important:

• să construim în ochii celorlalți o imagine și să trăim cu teama că la un moment nu vom mai putea "ține pasul" cu imaginea, sau
• să eliminăm pe cât posibil așteptările celorlalți asumându-ne riscul autenticității dar câștigând eliberarea de teamă ?

Dincolo de stabilirea priorităților de mai sus, referindu-mă acum la cazul când noi suntem în poziția de observator, mă întreb - ne ajută la ceva faptul că lăsăm prima impresie să se întipărească, să ne domine părerea despre un om? Aș spune că nu, dimpotrivă, pierdem foarte mult. Pierdem bucuria de a-i lăsa timp să se deschidă, să se manifeste în splendoarea în care o poate face fiecare ființă în parte atunci când este scutită de etichetări și judecăți mereu premature.

Judecățile și etichetele pe care le aplicăm celorlalți rănesc. Uneori rănesc atât de tare încât întârzie sau chiar opresc definitiv înflorirea ființei într-un domeniu oarecare în care ar face-o în cazul când ar fi încurajat. Sau măcar lăsat în pace.

Sunt sigură că ți s-a întâmplat și ție măcar o dată să ți se taie aripile când ai vrut să zbori. Să fii descurajat de ceilalți când ai avut un proiect personal drag ție sau când ai vrut să te manifești altfel decât ce consideră ceilalți ca fiind "normal" (din punctual lor de vedere). Nu te întreb cum a fost pentru că știu deja. Toți am trecut prin această experiență.

Întrebarea este cum de încă putem să-i descurajăm pe ceilalți dacă noi înșine am trecut deja prin asta și știm cum e? Sau revenind strict la subiectul de azi, cum de încă putem să ne oprim la prima impresie când știm că fiecare dintre noi a suferit măcar o dată din cauza celor care au făcut asta cu noi?

Cum ar arăta această realitate dacă în clipa când prima impresie vrea să se întipărească în mintea noastră, noi, fiecare, am opri-o și i-am da răgazul celuilalt să se dezvăluie fără să-l judecăm/etichetăm (nu doar la prima interacțiune, dar nici la a doua, nici la a treia,...)?

***

Sunt multe, foarte multe exemple care demontează mitul "primei impresii", dar am ales astăzi unul pe care l-am întâlnit ieri întâmplător. Ar fi bine de simțit, nu doar de privit. Pentru cei care nu cunosc limba engleză precizez că acest om nu a cântat niciodată în fața nimănui, nici măcar a familiei, din cauza respingerii pe care au manifestat-o față de el toți cei care s-au oprit la....prima impresie. Vizionare plăcută..

Și ca să aduc și un exemplu românesc, în caz că nu ați văzut-o, merită să o ascultați pe Gabriela Artene din Iași, care a reușit abia acum să-și depășească prejudecățile și să-și dezvăluie vocea minunată - (link).

! Dacă îți dorești să depășești o situație de conflict în relații sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.

***

Articole conectate:

- Jumătate din înțelegerea lumii,
- 3 pași importanți pentru relații armonioase și
-  IERTAREA - aspecte esențiale și o schimbare de perspectivă. Un documentar din lista "musai" de (re)văzut este aici-link.

Cărți recomandate pe tema articolului:

- "Vrăjitoare și oameni înspăimântători. Ostilitatea în viața cotidiană și depășirea ei" -J. H. Berke- comandă online aici-link;
- "Cum să-ți controlezi furia" -Albert Ellis, Raymond Chip Tafrate- comandă online aici-link;
- "Agresivitatea pasivă" -T. Murphy, L. H. Oberlin- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni fac lucruri rele" -Debbie Ford- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Partea intunecată a căutatorilor de lumină" -Debbie Ford- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni săvârșesc fapte rele" -James Hollis- comandă online aici-link;
- "Efectul Lucifer" -Philip Zimbardo- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce îți face bine să faci BINE" -David R. Hamilton- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce nu vrem iertarea?" -Harriet Lerner- comandă online aici-link;
- "Iertarea - cea mai mare putere vindecătoare" -Gerald G. Jampolsky- comandă online aici-link;
- "Dansul relațiilor" -Harriet Lernerpoate- comandă online aici-link;
- "Iubirea înseamnă renunțarea la frică" -Gerald G. Jampolsky- comandă online aici-link.

***

Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi să-ți aducă un strop de informație și/sau bucurie în plus. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Ajutorul și nuanțele acestuia

            Cu toții știm că este minunat să îi ajutăm pe ceilalți însă acest ajutor are niște nuanțe pe care este necesar să le observăm dacă ne dorim o viață în armonie și relații de aceeași natură. 

            Asemeni tuturor am avut ocazia să cer sfaturile și suportul celorlalți dar și să le ofer la rândul meu. Dintre numeroasele experiențe care m-au condus la o anume concluzie legată de nuanțele ajutorului am ales să vă povestesc astăzi pe ultima dintre ele deoarece consider că reflectă cu claritate respectiva concluzie.

            Se întâmpla acum un an (o fi vreo coincidență că scriu despre ea acum 😁 când eram într-o stare deloc plăcută, una din gama celor descrise aici (link). Cum de o bucată de vreme bunicică am tolba plină cu sfaturi pe care să mi le dau singură la nevoie 😁, dar starea nu era una care să "treacă" cu acestea, m-am gândit să încerc o discuție cu o persoană specială care știam că nu are obiceiul să judece oamenii și știa și să asculte. Că doar de atât aveam nevoie, de ascultare.

Zis și făcut. Am început o discuție pe messenger, apoi la telefon, și părea că totul e ok. Și chiar a fost până la un punct. Însă la un moment dat persoana mi-a spus că mă pune în legătură cu altcineva spunându-mi că știe ea de ce. Deși am precizat că nu simt nevoia să vorbesc cu o persoană care nu mă cunoaște absolut deloc, mi-a spus să fac așa cum spune că sigur o să fie bine.

Fiind deschisă la părerile și percepțiile celorlați mi-am zis că merită să încerc să comunic și cu a doua persoană (cea pe care nu o cunoșteam), deși intuiția îmi tot spunea că nu e cazul.

A doua discuție nu pot să o numesc nici măcar dialog și nici pe departe comunicare. Asta deoarece a fost (încă de la început) o înșiruire foarte rapidă de principii spirituale foarte cunoscute, de lemn aș putea spune, fără nici o urmă de vreo întrebare gen "ce ai nevoie?", "cu ce aș putea să te ajut?". Din când în când informațiile erau presărate cu exemple de succese personale, succese obținute prin aplicarea respectivelor principii.

Mă uitam la monitor și vedeam rândurile cum apar și curg cu rapiditate și nu reușeam să-mi dau seama cum aș putea să intervin pentru a opri valul de informații și mărturisiri de succes de care sigur nu aveam nici o nevoie. 😁

Până la urmă am reușit să opresc totul cât de blând am putut, explicând și motivul pentru care „discuția” nu are rost, pentru că nu se potrivește cu nevoile mele din acel moment. Dar am rămas cu un gust amar deoarece, chiar și după explicațiile mele, persoana respectivă nu a înțeles de ce ajutorul pe care ea l-a oferit nu a funcționat ca un ajutor ci l-am perceput exact în sens opus.

Există o opinie aproape unanim acceptată în dezvoltarea personală și anume faptul că poți motiva un om arătându-i cât de "sus" ai reușit tu să te ridici și eventual explicându-i pașii pe care tu i-ai urmat pentru a reuși.

Experiența pe care am povestit-o mai sus dar și multe altele pe care le-am trăit sau le-am urmărit în poveștile de viață ale celor din jur mi-au demonstrat cu claritate că:

1.      principiul de mai sus nu numai că nu este universal valabil ci mai mai mult de-atât, el poate funcționa chiar ca factor demotivant în anumite cazuri;

2.      ceea ce consider eu (de exemplu) că altcineva are nevoie nu se suprapune decât în rare cazuri cu ceea ce acel cineva are nevoie cu adevărat. Așa că mai bine îl/o întreb.

Ca o concluzie finală aș putea spune că ajutorul pe care îl oferim celorlalți (dacă ne dorim să constituie un ajutor real) trebuie să îndeplinească două condiții:

·         să fie cerut;

·         să fim atenți la nevoile celuilalt - având răbdarea ca acesta să le dezvăluie.

Poate părea suspect că am spus că ajutorul se oferă la cerere. Nu mă refer aici la a ridica un om care a căzut pe trotuar ci doar la a oferi sfaturi. Am spus că e nevoie să așteptăm să ni se ceară ajutorul deoarece sfaturile oferite (așa cum se spune) “gratuit” au (în realitate) în spate un tip de aroganță - un fel de "îți arăt eu cum stă treaba, că eu știu mai bine"- iar astfel de acțiuni nu au nimic de-a face cu ajutorul ci cu superioritatea.

Adevărul este că nimeni nu e expert în viața altcuiva indiferent de experiențele prin care a trecut și doar persoana în cauză știe ce e mai bine pentru ea însăși. În plus, mulți oameni au nevoie doar să vorbească cuiva despre experiențele prin care trec, să fie ascultați, iar povestind reușesc să găsească singuri cheile rezolvării acestor situații.

Mai mult de atât, a fi pur și simplu alături de cineva care trece printr-o situație grea (doar ascultându-l) - situație prin care noi înșine am trecut sau ar fi fost posibil să trecem - ne poate ajuta să ne clarificăm atitudinile și viitoarele decizii iar pe celălalt să le găsească pe cele proprii simțind un suflet alături în mod necondiționat (că despre ajutorul gen "te ajut ca să mă ajuți când voi avea nevoie" nu cred că este cazul să vorbesc).

Pentru simplul motiv că împreună este întotdeauna mai ușor.

Mărturisesc că acest articol a fost inspirat de o întrebare pe care am primit-o într-o discuție pe Facebook: "care e cea mai bună modalitate de a ajuta o persoană care nu îți cere ajutorul?". Răspunsul: NU ajuta niciodată o persoană care NU cere ajutorul deoarece o astfel de acțiune este percepută drept superioritate/aroganță. 

Tot despre relații aici (link), aici (link) și aici (link).

***

Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta sau punând un cuvânt în căsuța "caută" din aceeași coloană (sus). Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag  ♥ 

Consecințele noilor tehnologii de comunicare asupra relațiilor interumane

Oare câți oameni și-au imaginat acum 14-15 ani nivelul dezvoltării tehnologiilor de comunicare așa cum este astăzi? Dar câți dintre noi au reușit să-și imagineze felul în care ne va influența aceasta adevărata comunicare și relațiile?

Deși la prima vedere avem doar avantaje în urma acestei dezvoltări, este greu să nu remarcăm faptul că astăzi suntem mai înstrăinați, mai reci și preferăm să comunicăm pe mail sau prin sms-uri decât să ieșim din casă pentru a ne întâlni față în față cu cineva.

Dar consecințele nefaste sunt mult mai multe și mai profunde decât înstrăinarea, chiar dacă și numai aceasta ar fi de ajuns pentru ca situația în care suntem să fie gravă. Mi s-a întâmplat să întâlnesc adolescenți care nu pot nici măcar iniția o discuție cu o colegă sau un coleg deoarece au crescut comunicând doar prin sms sau pe chat pe Facebook, prin prescurtări de cuvinte și emoticoane.. Iar treaba asta se va reflecta în tot ceea ce vor întreprinde în viață, începând cu relațiile și continuând cu cariera.

Iată că cineva s-a gândit să studieze consecințele comunicării prin intermediul tehnologiei cu atenție și răbdare. Este vorba despre Sherry Turkle - profesor de studii sociale la  Institute of Technology din Massachusetts - care a făcut cercetări centrate pe psihologia relațiilor umane în raport cu tehnologia.

În discursul său ea și-a propus să atragă atenția asupra repercusiunilor pe care fie nu le observăm, fie le negăm dimensiunea și importanța. Vizionare plăcută și cu... folos.

Ascultând-o, mi-am amintit de primul an în care am coborât din virtual în realitate pentru a cunoaște cu adevărat prietenii pe care i-am cunoscut pe net. Am petrecut clipe minunate și am simțit în mod real diferența între interacțiunile reale și cele virtuale...

Articole conectate: Comunicarea conștientă - secretul relațiilor armonioase, Magia relațiilor umane și Despre relații și igiena relațională.

Cărți unde găsim informații prețioase care ne pot îmbunătății comunicare și implicit relațiile (beneficiază de transport gratuit oriunde în țară pentru orice comandă):

- "Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relațiilor umane" -Eric Berne- comandă online aici-link.
- "Rezolvarea dificultăților de comunicare" -Fabrice Lacombe- comandă online aici-link;
- "Toți comunicăm, dar puțini stabilim și relații" -John C. Maxwell- comandă online aici-link;
- "Comunicare eficientă" -Ion-Ovidiu Pânișoară- comandă online aici-link;
- "Comunicarea subiectivă" -Jose Silva, Ed Bernd Jr- comandă online aici-link;
- "Comunicarea relațională pe înțelesul celor mici" -Jacques Salomé- comandă online aici-link;
- "Supertehnici de comunicare" -Alan C. Fox- comandă online aici-link.

***

În cazul în care este prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți spun bine ai venit! Sper ca ceea ce vei găsi să răspundă întrebărilor tale, astfel încât să-ți placă să te întorci din când în când. Pentru a căuta un subiect anume poți folosi listele "Articole recomandate", cuvintele cheie și căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Îți doresc cât mai multe întâlniri reale,

cu drag   ♥ 

Empatia - modalitate de extindere a conștiinței

Recunosc faptul că uneori semnificația cuvintelor limitează ceea ce vreau să exprim și tind să cred că acest lucru vi se întâmplă uneori și vouă, mai ales cănd vine vorba de a descrie trăiri. Așa ajungem să lărgim semnificația cuvintelor chiar dacă vom fi nevoiți pentru un timp să dăm explicații suplimentare atunci când le folosim cu sensul nou.

De exemplu, așa mi se întâmplă cu semnificația cuvântului empatie care se potrivește într-o anumită măsură cu ceea ce vreau să aduc în discuție astăzi, însă, pentru că nu se potrivește în totalitate, m-am gândit să aduc acestui cuvânt și un nou sens, o nouă înțelegere.

Despre căteva valențe ale empatiei (într-o nouă perspectivă), despre cum putem dezvolta această capacitate cu care toți ne naștem și ce avantaje ne aduce dezvoltarea ei, despre aplicațiile multiple ale acesteia în toate aspectele vieții noastre - într-o nouă ediție a emisiunii "Viața privită prin ochii sufletului" împreună cu Maria Avrămasca. Vizionare plăcută!

Articole recomandate: Stăpânește-ți emoțiile înainte că ele să pună stăpânire pe tine și 3 pași importanți pentru relații armonioase. Lista de articole de pe acest site referitoare la empatie poate fi accesată aici (click!)

Cărți recomandate (transport gratuit oriunde în țară pentru orice comandă):

- "Empatia în parenting" -Shauna Shapiro, Chris White- comandă online aici-link;
- "Empatia în psihoterapie" -Arthur C. Bohart- comandă online aici-link;

și pentru că empatia este o abilitate care depinde de inteligența emoțională a persoanei recomand și:

- "Inteligența emoțională 2.0" -Travis Bradberry, Jean Greaves- comandă online aici-link;
- "Creierul și inteligența emoțională" -Daniel Goleman- comandă online aici-link;
- "Creierul și inteligența emoțională" -Richard J. Davidson, Sharon Begley- comandă online aici-link;
- "Cine ești? Testează-ți inteligenta emoțională" -Thomas J. Craughwell- comandă online aici-link;
- "Eliberează-te din temnița emoțională" -Augusto Cury- comandă online aici-link.

Dacă abia ai ajuns în micul meu univers, îți urez bun venit! Sper să-ți placă ce vei găsi și să revii din când în când. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate", cuvintele cheie și căsuța "caută" din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Despre tipurile de gândire...altfel

Deși există și unele lucruri pe care le „vedem”/percepem cu toții în același fel, nu există doi oameni care să facă aceleași conexiuni în creierul lor. Cum numărul neuronilor din creierul unui om este de aproximativ 70 de miliarde, practic am putea spune că numărul de  conexiuni neuronale posibile este infinit.

De aici și posibilitatea fiecărui om de a „vedea” altfel lucrurile, din nenumărate perspective și de a imagina/crea lucruri noi.

După cum știm, autismul este tulburare a creierului care se manifestă în principal prin relaționare foate redusă cu cei din jur. Acest lucru ne-ar putea face să credem că cei cu astfel de tulburări nu se pot integra în societate și nu ar putea fi utili acesteia.

După ce am urmărit discursul lui Temple Grandin - care a fost diagnosticată în copilărie cu autism - mi-am dat seama că de fapt știm mult prea puține lucruri despre această tulburare..:

 

Cred că aceasta este încă o dovadă că nimic nu e ceea ce pare...

Cu drag >:D<

ÎMPREUNĂ înseamnă mult mai mult decât suma energiilor noastre

Suntem obișnuiți să credem că matematica se aplică în oricare caz și că este bineînțeles o știință exactă.

Așa am crezut și eu pâna la un punct (click!). Dar dacă ne uităm în jur cu atenție, mai ales la felul în care sunt percepute acele acțiuni ale oamenilor în care-și pun energia împreună, devine evident că matematica "clasică" nu are ce căuta în aceasta zonă.

Ca un mic experiment...priviți chipurile oamenilor, încercați să simțiți ce simt ei și apoi simțiți energia următoarelor situații în ansamblu:

Astăzi a fost doar despre a simți împreună. Despre relații am scris în articolele: 3 pași importanți pentru relații armonioase, IERTAREA - aspecte esențiale și o schimbare de perspectivă și Comunicarea conștientă - secretul relațiilor armonioase.

Recomand astăzi cărțile maestrului relațiilor și comunicării Jacques Salomé:

- "Vorbește-mi, am atâtea să-ți spun" - comandă online aici-link;
- "Daca m-aș asculta, m-aș înțelege" - comandă online aici-link;
- "Trăind cu cei apropiați în fiecare zi ... viața!" - comandă online aici-link sau aici-link;
- "Curajul de a fi tu însuți" - comandă online aici-link.

***

Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Este un blog ce oferă informații din sfera dezvoltării personale dar și descoperiri științifice care ne pot ajuta să înțelegem mai bine natura umană și realitatea. Poți căuta un subiect care să-ți placă folosind lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗

Despre Oameni, despre viață, despre virtual și realitate

Fiecare zi este importantă sau cel puțin așa ar trebui să fie prin faptul că este unică și prin urmare irepetabilă. Însă nu am cunoscut pe nimeni care să reușească pe deplin în aceste vremuri să fie conștient de asta 24 de ore din 24 și să trateze clipele, timpul în general într-un mod nepărtinitor, deși mulți dintre noi se străduiesc în acest sens.

Fiind și eu un om ca toți ceilalți, iată-mă fiindu-mi dragă această zi, mai dragă decât celelalte, în sensul că simt să o sărbătoresc prin acest articol.

Astăzi am împlinit 1000 de prieteni în lista de Facebook!

Știu, majoritatea îmi veți spune să nu mă grăbesc în a rosti cuvântul „prieteni”, pentru că nu-i chiar așa cum pare.

...mai bine vă spun o poveste, una adevărată.

Încă de la primii pași ai mei pe prima rețea de socializare pe care am intrat (Netlog) recunosc că am întâmpinat greutăți în a face diferența dintre viața reală și cea virtuală, în sensul că nu am reușit să mă comport altfel decât în viața reală. Nu reușeam să fiu un "user" și să rămăn detașată față de întâmplările pe care le citeam, mărturisirile pe care le făceau oamenii, glumele care erau fie ironii usturătoare fie din gama "hai să râdem de oameni". Cel mai greu a fost când cineva a declarat într-o postare că prietenul X s-a sinucis din cauza atitudinii prietenilor lui virtuali, iar eu schimbasem două mesaje cu el în seara precedentă..

Uneori nici persoanele cu care comunicam mai îndeaproape nu înțelegeau de ce sunt așa și mă tot sfătuiau să nu mai "pun la suflet" și să nu iau în serios chiar tot ce citesc pe-acolo. Desigur, povestea este în același timp și tristă dar și amuzantă. Probabil este doar amuzantă pentru voi, pentru că un om care crede lucruri citite pe net duce de obicei cu gândul la imaturitate în gândire dar și emoțională - și este bine că vă amuzați deoarece acest post este unul de sărbătoare pentru mine.

Dincolo de amuzament, experiența virtuală a însemnat mult mai mult pentru mine.

Pe vremea când am intrat pe Netlog viața mea nu era tocmai roz, iar virtualul oferea un fel de surogat a ceea ce imi lipsea. Ca orice om, mi-am făcut prieteni virtuali și am stat de vorbă pe chat cu foarte mulți dintre aceștia. Acolo am învățat foarte multe lucruri noi despre prietenie și trădare, despre ce îi "leagă" și ce îi "dezleagă" pe oameni, despre durerile oamenilor transformate în reacții verbale agresive, dar mai ales despre cum se pot "topi" aceste reacții și cum se pot alchimiza transformându-se în toleranță, acceptare și prietenie adevărată.

După aproape un an de experiență Netlog am hotărât că trebuie să transfer în realitate câteva prietenii virtuale. Și am plecat într-un fel de călătorie (ce s-a dovedit inițiatică) prin țară pentru a întâlni cât mai mulți dintre cei cu care vorbisem pe Netlog. Așa cum banuiți probabil, una dintre primele experiențe de "coborâre" din virtual în real a fost una șocantă pentru mine (la prima vedere) de parcă ar fi avut  să demonstreze că toată suspiciunea pe care o aveau cei din jurul meu era perfect îndreptățită 😃.

"Noroc" cu încăpățânarea mea de a înțelege rosturi pentru că aceasta m-a determinat să nu mă opresc la prima impresie. Tot această încăpățânare m-a ferit de formarea acelui tipar de gândire binecunoscut - acela că "oamenii spun doar minciuni pe internet, doar se distrează și de aceea nu merită efortul și timpul de a utiliza rețele de socializare" - decât doar pentru distracție.

*Am pus ghilimele cuvântului "noroc" deoarece nu cred în noroc cu sensul din dicționar. Faptul că nu mă opresc la prima impresie este un comportament pe care l-am cultivat cu voință și efort nu un produs al hazardului. Iar faptul că am eliminat tiparul chiar mi-a adus foarte multe avantaje.

În general, dezamăgirile ne fac să ne închidem sufletește, și asta este bine deoarece închiderea funcționează ca un firewall, ca o protecție împotriva durerii. Uităm că același lucru este și rău deoarece un astfel de tipar ne poate face să respingem din start sau să ținem la distanță oameni care ne-ar putea deveni prieteni adevărați.

Gândindu-mă la început la faptul că oamenii sunt diferiți și că e imposibil ca prejudecățile să fie adevărate am reușit în timp să găsesc în fiecare Om pe care îl cunosc lucruri cu adevărat minunate și să trăiesc bucuria construirii unor prietenii pe viață (și ma refer aici la prietenii care au început virtual dar au continuat în realitate).

Pe Facebook am ezitat să mă înscriu deoarece nu aveam timp suficient să acord atenția necesară (pe care eu o consider necesară) socializării așa cum o văd eu. Însă nu am "rezistat" prea mult și m-am înscris la finalul lui iulie 2011. În prima parte a peroadei de atunci până acum am invitat în listă toate persoanele ale căror pagini blog sau proiecte mi-au plăcut și m-au uimit prin creativitate dar și alte activități. Și nu au fost puține, deoarece am navigat virtual suficient încât să culeg o minunată bază de link-uri cu adevărat utile. Așa s-a concretizat Portalul Universul Cunoașterii (click) - cu paginile pe care le-am studiat în timp și le-am considerat bune de împărtășit și celorlalți.

Sunt două lucruri pe care le regret acum:

Primul este că nu am avut timpul necesar spre a spune tuturor acestora că îi cunosc prin proiectele sau paginile lor și de a le spune că îi apreciez pentru acestea. Am reușit să fac asta în destul de multe cazuri, dar nu în toate.

Al doilea - că nu am măcar de o sută de ori mai mult timp pentru a comunica cu fiecare dintre cei care m-au invitat în lista lor.

Însă ce mă bucură este faptul că nu am dat nici o invitație la întâmplare și nici nu am dat nici un accept (pănâ acum cel puțin) până nu am studiat cât de cât profilul fiecăruia, astfel încât pot acum spune că am încercat să cunosc pe fiecare atât cât a lăsat să se vadă public pe profil.

De aceea pot sărbători astăzi cu drag 1000 de inimi în lista mea de Facebook!

Pentru că nu mă opresc la prima impresie și nici la a doua, și de fiecare dată fără excepție s-a dovedit că fiecare om se deschide la un moment dat dacă vrea și cu condiția să-i oferi spațiul necesar și Libertatea de a o face când și cum crede acesta potrivit să o facă.

Știu că oamenii nu spun întotdeauna adevărul, știu că o prietenie reală nu poate fi comparată cu una virtuală și mai știu că interacțiunea reală, atunci când poți privi Omul în ochi, este cu mult mai intensă și ne poate oferi o împărtășire reală și o bucurie pe măsură.

Ce am vrut să punctez în acest articol este faptul că: în cazul când vrem cu adevărat să învățăm din experiențe și să ieșim cu un câștig de înțelepciune din ele, în acest caz - putem să o facem oricum, virtual sau în realitate, important este să nu cedăm primului impuls egotic, primului impuls venit din tiparele de gândire acumulate în experiențele anterioare și din "folclorul" de masă, din miturile acestuia, să nu cedăm primului impuls care ne poate duce la închideri emoționale care, la rândul lor, ne răpesc bucuria de a cunoaște oameni noi și de a trăi experiențe minunate.

Cred că toți avem puterea de a ne împotrivi tiparelor de gândire pe care le întâlnim la tot pasul. E nevoie doar de voință și de credința că putem să depășim aceste tipare, practic - să ne autodepășim.

Nu vă opriți la prima impresie nici în mediul virtual și mai ales în viața reală. Nu vă opriți niciodată din a încerca să cunoașteți un om, pentru că nu există un moment "final" în care să se poată pune o etichetă asupra nimănui. În fiecare Om există ceva cu adevărat Minunat și nu doar un lucru ci mai multe. Aceste lucruri minunate pe care le conțin oamenii (și le conține fiecare dintre noi) - pot fi descoperite numai cu răbdare, uneori cu muuuultă răbdare. 

Ce vă pot spune cu mâna pe inimă este faptul că merită de fiecare dată să ai răbdare să cunoști pe cineva și că, dacă nu ai descoperit nimic minunat nu este pentru că acel om nu are ceva minunat în el, ci este pentru că nu ai avut suficientă răbdare să descoperi și/sau nu i-ai oferit spațiul sacru de care avea nevoie pentru a se deschide.

Aceasta nu e ceea ce cred, ci ceea ce ȘTIU.

La mulți ani fericiți dragi prieteni din realitate și din mediul virtual! Mă bucur că Facebook ne-a oferit posibilitatea conectării în acest fel, deși eram deja în mod subtil în acea conexiune (de care se vorbește prea puțin și este prea puțin înțeleasă ...încă).

Articole conectate cu subiectul: 3 pași importanți pentru relații armonioase, Mitul numit "prima impresie" și Dacă ai putea vedea în inimile celorlalți. Măsura în care îi acceptăm pe ceilalți reflectă măsura în care ne acceptăm pe noi înșine și de aceea merită (re)văzut documentarul de aici-link.

Dacă tot a venit vorba despre prejudecățile care ne afectează comunicarea cu ceilalți și relațiile, recomand astăzi și câteva cărți foarte utile pentru îmbunătățirea acestui aspect atât de important pentru o viață echilibrată (transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):

- "Vorbește-mi, am atâtea să-ți spun" -Jacques Salomé- comandă online aici-link;
- "Trăind cu cei apropiați în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
- "Trăind cu ceilalți în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
- "Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relațiilor umane" -Eric Berne- comandă online aici-link.

***

Dacă ești pentru prima dată în acest spațiu virtual, îți urez bun venit! Sper să găsești lucruri care să-ți placă și să te întorci din când în când. Poți alege un subiect utilizând listele "Articole recomandate" și cuvintele cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept

cu drag 💗