"Fiecare pas spre tine însuți e un pas spre Univers și fiecare pas spre Univers e un pas spre tine însuți.
Dar armonia se naște când cunoașterea de sine și cunoașterea Universului merg mână în mână într-o simetrie perfectă."©
Se afișează postările cu eticheta prejudecati. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta prejudecati. Afișați toate postările

vineri, 20 februarie 2015

Percepția succesului și consecințele acesteia (+ recomandare film)

"Cheia succesului în viață este realizarea faptului că a trăi este un lucru care se învață, este un talent dobândit. Procesul învățării începe la naștere şi se încheie prin moarte, în timpul acestei învățări, nivelul de conștiință se rafinează și crește. Treptat începi să înțelegi mai bine lucrurile de care depinde o viață fericită, încununată de succes.

Prima realizare în viață este aceea că viața ta este o grădină, iar tu ești grădinarul. Grădina ta poate să fie bine îngrijită, greblată cu grijă, plină de flori dintre cele mai frumoase - însușiri sau experiențe pozitive. Sau, dimpotrivă, poate să fie năpădită de buruieni - emoții şi gânduri negative - care se înmulțesc până când florile nu mai pot crește în ea.

A doua realizare în viață este aceea că fiecare acțiune, inclusiv inacțiunea, produce un anumit rezultat. "..căci ceea ce va semăna (mintea) aceea va şi secera." - Galateni 6:7. Nu semeni nimic, nu seceri nimic. Într-o grădină, dacă nu faci nimic, lucrurile nu vor rămâne mereu așa cum sunt. Buruienile cresc şi singure, nu trebuie să le semene nimeni. În viață, dacă nu cultivi conștient florile talentului şi ale darurilor pe care le-ai primit de la Creator, buruienile gândurilor, emoțiilor şi experiențelor negative se vor înmulți până ce vor sufoca toate celelalte plante. Dacă nu acționezi pentru a schimba această stare de fapt, dacă nu îți plivești la timp grădina de bălării, talentele tale vor fi sufocate şi vor muri.

A treia realizare în viață este aceea că există un timp potrivit pentru fiecare lucru. Viața își are anotimpurile sau etapele ei. Aceste etape, organizate cronologic, sunt rezultatul gândurilor, atitudinilor, emoțiilor şi asocierilor pe care le realizezi în diferite momente ale vieții tale. Fiecare etapă durează între 20 și 25 de ani şi se caracterizează prin anumite lucruri pe care trebuie să le înțelegi şi să le îndeplinești. Orice nu reușești să înțelegi şi să faci la timpul potrivit, va îngreuna realizarea obiectivelor următoare.

A patra realizare în viață este aceea că în univers acționează două tipuri de forțe - forțele binelui şi forțele răului. Universul este un sistem armonios. Toate lucrurile care se petrec operează fie în numele binelui, fie în numele răului. Atunci când tu faci ca anumite lucruri să se întâmple, ele sunt fie rezultatul binelui, fie al răului." - fragment din cartea "Cele 12 legi universale ale succesului" scrisă de Herbert Harris (comandă online aici-link)


Avem definiții atât de diferite în privința succesului, dar cred că diferențe și mai mari apar atunci când vine vorba de percepțiile noastre în acest sens și în privința "fratelui" său renegat - eșecul. Tocmai pentru că sunt la curent cu aceste diferențe 😄, aș adăuga textului de mai sus două precizări: *1. faptul că etapele vieții nu au neapărat aceeași ordine pentru noi toți și nici nu durează neapărat 20-25 de ani fiecare și *2. binele și răul (despre care se vorbește în ultima frază) coexistă în fiecare dintre noi - asta doar ca să nu apară vreo confuzie 😄

O analiză mai atentă ne poate face să descoperim că percepția noastră privind succesul are consecințe în multe dintre atitudinile noastre față de ceilalți și față de viața însăși. Nu fac eu această analiză deoarece părerea mea am spus-o în articole mai vechi, dar am găsit un discurs foarte amuzant despre asta și am decis că merită distribuit mai departe.

Este vorba despre speech-ul lui Alain de Botton - romancier, eseist și jurnalist recunoscut pe plan internațional, cărțile sale de eseuri fiind declarate bestseller-uri în 30 de țări. A scris despre dragoste, călătorii, arhitectură și literatură într-un stil pe care l-am putea numi "filozofia vieții de zi cu zi" (biografie aici). Un stil care sigur o să vă placă.., vizionare plăcută  💗


REMINDER:
Te invit într-un loc de basm, într-o atmosferă de la suflet la suflet, să regăsim Bucuria de A FI 😍. În perioada 17-21 iulie, într-un mod relaxat, "de vară", vom discuta despre transformarea interioară autentică și despre cum să atingem potențialul maxim trăind în pace cu noi înșine și cu lumea. Vom face o mulțime de chestii faine dar vor fi și multe surprize. UNDE: Câmpulung Moldovenesc click AICI pentru detalii. Te aștept cu drag și bucurie 💗
***
Filmul pe care-l recomand astăzi este povestea adevărată de succes a unei femei care a contribuit la schimbarea societății și istoriei. Ruth Bader Ginsburg are acum 86 de ani și a fost judecător și jurist la Curtea Supremă a S.U.A. Consider că ceea ce a reușit să facă merită cunoscut, iar filmul merită timpul investit. Titlul acestuia este "On the Basis of Sex" ("Pe baza sexului"), l-am preluat de pe net (îmi pare rău că n-am reușit să-i scot reclamele), sper să vă placă, vizionare plăcută..



Dacă v-a plăcut stilul lui Alain de Botton, atunci sigur vă vor încânta și cărțile sale ce cuprind conexiuni la fel de... colorate ca și acest discurs - le puteți alege și comanda online aici-link.

Câteva cărți minunate ce pot să nască în mințile deschise întrebări utile și schimbări de perspectivă:
- "Puterea aprecierii" -Mike Robbins- comandă online aici-link;
- "Nimic nu se schimbă până când tu nu te schimbi" -Mike Robbins- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Schimbând gândirea, îți schimbi viața" -Brian Tracy- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Cum să obții ceea ce vrei și să vrei ceea ce ai" -John Gray- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Învățături care schimbă vieți" -Marilee Adams- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Cum să-ți reinventezi viața" -Jeffrey E. Young, Janet S. Klosko- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Întrebări fundamentale. Filosofia îți poate schimba viața" -Lou Marinoff- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Noua ta viață începe când înțelegi că nu ai decât una" (roman fain) -Raphaelle Giordano- comandă online aici-link.
***
Dacă ai ajuns pentru prima dată în căsuța mea virtuală, îți spun bine ai venit! Sunt aici sute de articole ce cuprind informații utile pentru dezvoltarea noastră dar și pentru a aduce bucurie în suflet. Te poți "orienta" în căutarea unui subiect folosind lista cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗


sâmbătă, 2 august 2014

Despre diferențe, prejudecăți și etichete (+ recomandare film)

Una dintre marile provocări ale zilelor noastre este depășirea prejudecăților. De orice fel. Pentru că doar acestea ne opresc de la o curgere firească a vieții și de la adaptarea la schimbările care se produc cu o viteză amețitoare.

Dacă ar fi să ne referim doar la acelea care ne inundă mintea atunci când privim Omul din fața noastră ar fi bine să înțelegem că acestea ne opresc să-l vedem așa cum este el cu adevărat (link). Ne împiedică să-l cunoaștem sau să-l re-cunoaștem în cazul când l-am cunoscut în trecut și îl reîntâlnim după o vreme.

Prejudecățile ne împiedică să avem relații armonioase iar asta ne face să ne îndepărtăm unii de ceilalți sau mai rău de atât - să ne izolăm în singurătate. Având în vedere că toți ne schimbăm în fiecare clipă a vieții noastre (chiar dacă nu parcurgem neapărat vreun drum de autocunoaștere și dezvoltare personală asumată, ideal ar fi ca relațiile să fie procese continue de RE-descoperire reciprocă.

Despre diferențe, prejudecăți și etichete se vorbește într-un discurs aparte pe care l-am găsit zilele trecute și care m-a impresionat. Este vorba despre cel al lui Loy Machedo - speaker, trainer, coach și mentor - unul cu siguranță...diferit 😁 față cei pe care v-ați obișnuit să-i întâlniți în realitate sau virtual.

Dau mai departe acest material împreună cu propunerea unui mic exercițiu: o urmărire "ca-n filme" a gândurilor (prejudecăților) care vă apar în minte pe măsură ce parcurgeți materialul și puțină atenție evoluției stării emoționale proprii de la început până la final. Vă doresc vizionare plăcută prin ochii sufletului... (***dacă nu apare subtitrarea, o puteți seta automat din butonul "rotiță" din bara player-ului după ce dați play)


REMINDER: Te invit într-un loc de basm, într-o atmosferă de la suflet la suflet, într-o tabără cu un format unic, să regăsim Bucuria de A FI. Va fi o EXPERIENȚĂ care îți va schimba perspectiva și-ți va reda echilibrul. Într-un mod relaxat, "de vară", vom discuta despre experiențe concrete de viață și transformarea interioară autentică. Vom face o mulțime de exerciții și chestii faine despre care am amintit în descriere, dar am pregătit și multe surprize. Te poți înscrie în seria 25-29 iulie sau pentru 29 august – 2 septembrie. Detaliile organizatorice se găsesc pe pagina taberei AICI-link. Te aștept cu drag 💗
- Pe romașcani îi aștept cu drag ca de obicei joia la Serile de Inspirație și Povești (link).


Filmul pe care-l recomand astăzi are legătură cu subiectul: prejudecăți și etichete. Este plin de inpirație și reprezintă o adevărată lecție de viață despre cum poate un om să schimbe viața altui om doar prin puterea exemplului. Nu vă dau nici un alt detaliu despre poveste dar vă pot asigura că merită timpul investit și că pentru unii ar putea fi cu adevărat terapeutic. Se numește "Spectaculosul Acum" ("The Spectacular Now") și poate fi vizionat online aici-link sau aici-link, vizionare plăcută!
***
Articole conectate cu subiectul: 3 pași importanți pentru relații armonioaseMitul numit "prima impresie"IERTAREA - o schimbare de perspectivă și Dacă ai putea vedea în inimile celorlalțiMăsura în care îi acceptăm pe ceilalți reflectă măsura în care ne acceptăm pe noi înșine dar și gradul de evoluție și de aceea merită (re)văzut documentarul de aici-link.

Dacă tot a venit vorba despre prejudecățile care ne afectează comunicarea cu ceilalți și relațiile, recomand astăzi și două cărți foarte utile pentru imbunătățirea acestui aspect atât de important pentru o viață echilibrată (transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):
- "Trăind cu cei apropiați în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
- "Trăind cu ceilalți în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
- "Arta de a cultiva relații durabile" -Gerard Apfeldorfer- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Toți comunicăm, dar puțini stabilim și relații" - John C. Maxwell - comandă online aici-link.
***
Dacă ai pășit pentru prima dată pragul acestui mic univers, îți spun bine ai venit! Sper să găsești aici lucruri utile și/sau care să-ți aducă măcar un gram de bucurie în plus. Poți căuta subiectul dorit folosind listele "Articole recomandate" și cea cu cuvinte cheie din coloana din dreapta. Sunt în acest moment câtevaa sute de articole, așa că ar fi destul de greu să te plictisești :)) Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag  💗


vineri, 7 februarie 2014

Educația - dincolo de tipare

"Educaţia este ceea ce supravieţuieşte după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat" spunea Burrhus Frederic Skinner și sunt convinsă că avea dreptate, nu pentru că am încredere în calificările sale (link), ci pentru că este un lucru ușor de constatat de către noi toți privind retrospectiv în viața noastră și în prezent în cea a copiilor.
Cred că nu se mai îndoiește nimeni de totala ineficiență a actualului sistem de învățământ și de faptul că acesta trebuie schimbat radical, nu "pe ici pe colo" cum se încearcă în fiecare an de foarte mulți ani încoace. Deși ineficiența este confirmată cu fiecare examen de final de ciclu (testări, evaluări naționale, bacalaureat), probabil lucrurile trebuie să se ajungă la un colaps total pentru ca cei care coordonează sistemul să accepte necesitatea unei schimbări radicale. Mai în glumă, mai în serios, aș putea spune că și în cazul sistemelor dar și al grupurilor de oameni mai mari sau mai mici este ca și în cazul omului ca individ, nimic nu se schimbă până când cuțitul nu ajunge la os...:)) 
Dintre toate ideile de schimbare pe care le-am întâlnit, astăzi vă prezint una care mi-a părut cea mai...dincolo de tipare și care consider că merită dată mai departe, nu doar pentru eficiența și rezultatele ei ci și pentru originalitatea ideii care ar putea naște alte idei noi mai adaptabile poate spațiului geografic și cultural în care viețuim împreună.
Este vorba despre o idee care a atras atenția la nivel mondial prin numeroasele principii originale conform cărora funcționează. Proiectul se numește "Green School" ("Școala Verde") iar ideea și punerea ei în aplicare (în Bali) aparțin lui John and Cynthia Hardy. Site-ul oficial al școlii se găsește aici (link), dar și Wikipedia ne dă detalii aici (link). În 2012 acestui proiect i s-a acordat premiul "Greenest School on Earth" (Cea mai verde școală de pe Pământ), un premiu meritat pe deplin. Mi-ar plăcea să vizitez această școală măcar pentru o zi (link) deoarece activitățile sunt atât de diverse și de...altfel, văzând pozele mi-a trecut prin minte că ar putea fi numită Școala din Rai. Poate că prima întrebare care ne vine în minte când intrăm în contact cu idei originale este "dar oare cum i-a venit ideea?". Și cine ar fi mai în măsură să ne vorbească despre asta decât John Hardy – fondatorul școlii....: "La școala verde copiii zâmbesc - un lucru neobișnuit pentru școli, mai ales pentru mine...și practicăm holismul." Știu sigur că o să vă placă pentru că unele povești sunt...hrană pentru suflet.


Despre schimbarile radicale strict necesare în educație se mai găsesc lucruri foarte interesante și importante aici (link), aici (link) și aici (link). Despre învățare în general am scris câteva păreri personale aici (link).
Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Sper să găsești lucruri care să fie pe gustul și interesele tale, astfel încât să mai treci din când în când. Lista "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta te pot ajuta să găsești mai ușor subiectul care-ți place. Tot în coloana din dreapta te poți înscrie să primești articolele pe mail introducând adresa în formularul cu titlul "Înscrie-te pentru a primi articolele noi...". Înscrierea trebuie confirmată dând click pe un link pe care îl vei primi pe adresa de mail. Te mai aștept,
cu drag   *>:D< îmbrăţişare

vineri, 4 octombrie 2013

Amprentele acțiunilor noastre

Depășirea prejudecăților este poate cea mai mare provocare din viața unui om. Și dacă ar fi să aleg din seria acestora, pe primul loc cred că sunt prejudecățile legate de oamenii cu care intrăm în contact într-un fel sau altul, în viața reală sau virtuală.

Fie că vrem fie că nu, în mintea noastră se construiește pas cu pas (conform tiparelor mentale specifice - link) o imagine a Celuilalt și apoi ajungem să credem că Celălalt chiar este acea imagine. Desigur, imaginile pe care ni le formăm unii despre alții NU reprezintă nici 1% din ceea ce noi suntem de fapt, dar de prea puține ori ne amintim asta atunci când intrăm în contact unii cu ceilalți.
Dacă interacțiunile noastre nu ar lăsă nici o urmă în sufletul celui/celei cu care comunicăm, atunci această necunoaștere reciprocă nu ar avea nici o importanță. Însă dacă ne gândim cu adevărat la Celălalt, dacă ne PASĂ cu adevărat de el/ea, de sufletul care animă acel corp, atunci va trebui să ne gândim de cel puțin două ori la ceea ce spunem sau facem.

Mărturisesc că de-a lungul vieții am făcut destule greșeli în ceea ce privește comunicarea și relațiile cu oamenii. Asta deși fac parte dintre persoanele cărora le pasă foarte mult de ceilalți și deși am avut și am mare grijă în această privință.
Tocmai pentru că îmi pasă, am învățat și învăț mereu să depășesc impulsul uman de a judeca și de a pune etichete, comportament atât de tentant prin faptul că ne hrănește ego-ul ridicându-ne mai presus de ceilalți cu fiecare "cântărire" și judecată pe care o facem (link).

Nu pot spune că e ușor dar nu pot spune nici că e greu. Depinde de priorități. Una dintre prioritățile mele este să aduc un zâmbet pe chipul cuiva, să-i încălzesc sufletul cu un gând dacă pot, iar dacă nu știu cum, măcar să-i fiu alături în tăcere și să nu rănesc în nici un fel.
Am învățat câteva lucruri simple despre oameni și despre vremurile pe care le trăim. Și nu au legătură cu spiritualitatea, nici cu credințele noastre, ci consider că au legătură pur și simplu cu a fi Om.

***
Am învățat că oamenii sunt sătui de sfaturi. Și că au dreptate să fie așa. Pentru că nimeni niciodată nu știe cu adevărat ce e în sufletul cuiva, oricât de deschis ar fi omul respectiv, nici măcar după 30 de ani de conviețuire în comun (ca exemplu în cazul cuplurilor). Având în vedere acest lucru, a da un sfat "gratuit" cuiva (fără ca acesta să fie cerut) e o dovadă de aroganță, e modalitatea cea mai simplă de a-ți demonstra superioritatea. La fel e și cu "a da lecții de viață" și cu "a arăta cu degetul teorii învățate din cărți".

Am învățat că ajutorul are nuanțe diferite chiar dacă oamenii sunt tentați să creadă că "binele" e unul singur și că are o culoare unică pentru toți (link).

Am învățat că un singur gest sau o vorbă poate răni mai mult decât tăișul unei săbii și că, de efectul acestuia sunt în primul rând eu răspunzătoare, și abia apoi cel care are percepția asupra gestului. Știu că "spiritualitatea" de duzină a denaturat acest lucru spunând că nu suntem răspunzători de percepțiile pe care le are Celălalt. Dar nu știu care ar mai fi responsabilitatea acțiunilor noastre dacă am fi mereu în cap cu fraza "E percepția lui, nu e problema mea" (o frază pe care am auzit-o de prea multe ori ca să o mai trec cu vederea).

Am învățat că într-adevăr, nu putem ști totul unii despre ceilalți chiar dacă am fi dispuși să ne cunoaștem, chiar dacă am fi 100% sinceri, și asta deoarece timpul fizic nu ne permite să ne dezvăluim reciproc ființa unul celuilalt și pentru că oricum suntem alții în fiecare zi. Da, știu că timpul e o iluzie, dar e una foarte persistentă, vorba lui Einstein.

Am învățat că minimul gest de bunăvoință, minimul gest de a-l înțelege pe cât posibil pe Celălalt, este să mă pun în locul lui măcar la nivel mental și pe cât posibil emoțional, luând în considerare omul în contextul pe care îl trăiește nu doar reacția pe care o are la un moment dat.
Chiar dacă nu cunosc acest context, îl pot măcar bănui. Empatia (link) este minimul gest pe care îl putem face pentru Celălalt dacă într-adevăr ne pasă. Suntem cu toții dotați natural cu capacități empatice, așa că nimeni nu poate spune "nu pot", e nevoie doar de bunăvoință.

Am învățat că superficialitatea și prejudecățile nu fac decât să ne îndepărteze unii de ceilalți, să ne facă mai reci și mai nepăsători, lucruri care la rândul lor determină adâncirea crizei interioare și exterioare de care spunem cu toții că suntem deja conștienți și sătui.

Ce-ar fi să ne fim alături unii altora fără să ne evaluăm mereu unii pe ceilalți în nici un fel? Cum ar arăta lumea noastră dacă nu am mai ține neapărat să ne dăm lecții gratuite unii altora? Cum ar fi viața noastră dacă nu am mai încerca să ne arătăm "mușchii" valorii personale unii celorlalți cu fiecare ocazie? Cum ar fi dacă înaintea fiecărei judecăți care ne vine în minte ne-am pune în locul celuilalt incluzând contextul în care el trăiește?

Și asta doar așa, pentru că suntem cu toții Oameni și pentru că toți suntem vulnerabili în toată măreția noastră. Pentru că da, vulnerabilitatea este cea mai frumoasă trăsătură umană. Este una dintre trăsăturile care ne (re)amintesc că suntem oameni și nu roboți (link).

Am mai învățat că oricât de "tăcuți" am trece unii prin viața celorlalți ne lăsăm reciproc o amprentă în suflet. Iar eu am decis ca amprenta mea în sufletul tău să fie BUCURIE, iar dacă asta nu e posibil, măcar...să nu doară. Asta nu ține de spiritualitate decât aparent, ține de A FI OM.



Articole conectate se găsesc: aici (link)aici (link) aici (link) și aici (link).
Cărțile pe care le recomand astăzi sunt bineînțeles despre relații și oferă instrumente minunate de relaționare și simultan de autocunoaștere (toate beneficiază de transport gratuit oriunde în țară):
"Trăind cu cei apropiați în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
"Trăind cu ceilalți în fiecare zi...viața!" - Jacques Salomé - comandă online aici-link;
"Comunicarea relațională pe înțelesul celor mici" - Jacques Salomé - foarte importantă pentru părinții care vor să aibă o relație armonioasă cu copiii lor - comandă online aici-link;
"Arta de a cultiva relații durabile" - Gerard Apfeldorfer - comandă online aici-link;
"Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relațiilor umane" - Eric Berne - comandă online aici-link;
"Toți comunicăm, dar puțini stabilim și relații" - John C. Maxwell - comandă online aici-link.


Dacă ești pentru prima data aici, mă bucur să-ți urez bun venit! Sper să găsești subiecte care să îți placă în lista "Articole recomandate" sau în tabelul cuvintelor cheie, ambele fiind situate în coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare



miercuri, 14 august 2013

Vampirismul energetic rafinat (4) - Descurajările

"- Aș vrea să fac și eu chestia asta, am observat că am oarece talent în acest sens, mă și pasionează și cred că aș reuși chiar să mă întrețin din ea...
- Mă..., da, ai tu talent, dar chiar crezi că ai putea să ajungi undeva făcând-o? Că doar ai văzut că au încercat și alții și n-au ajuns nicăieri. E plină "piața" de oameni care au eșuat în domeniul ăsta. Lasă..., talente au mulți, da’ munca-i muncă iar pasiunile-s pentru timpul liber."
***
"- Mă gândesc să-mi schimb locul de muncă, poate că ar trebui să încerc ceva nou, eventual pe cont propriu...
- Lasă mă, ce-ți veni? Chiar nu ți-e bine cu ce faci? Tu nu vezi ce greu e să-ți găsești un job? Lasă..., ce-i în mână nu-i minciună, plus că o slujbă la stat e sigură până la pensie. "
***
"- Cred că aș putea să fac și eu ce face X, ba chiar cred că a face-o un pic mai bine decât el/ea că aș schimba asta și cealaltă...
- Măi mamă, măi, cum să faci tu așa ceva? Doamne, dar cine te crezi..? Păi el/ea a avut cunoștințe sus puse, avea deja un nume (cunoscut) când a început să facă asta, plus că are și o anume prestanță pe care tu...Lasă mamă, stai tu aici cuminte în banca ta, că aici e mai sigur pentru tine...plus că suntem și noi aici și te-ajutăm dacă ai nevoie, acolo unde să te duci printre străini..."
***
Vă este cunoscut genul acesta de discuție? Știu că da, am fost cu toții de-a lungul vremii în ambele roluri pe rând, cu diverse variații de nuanțe. În funcție de situație, când eram în rolul celui care descurajează pe cel din fața noastră motivam comportamentul aproape invariabil prin faptul că suntem numai...realiști și mai ales cu faptul că îi facem un bine celuilalt scutindu-l în acest fel de dezamăgirile care ar putea proveni din încercările (presupuse) eșuate.

Dar...dacă am fost fiecare și în rolul celui descurajat atunci sigur am observat că nu e deloc plăcut ca cineva să-ți taie aripile atunci când ai un vis sau când pur și simplu vrei să încerci să faci altceva decât ai făcut pâna în acel moment. Și nu e doar neplăcut, ci mai mult de atât - e dureros. Deoarece în 99% dintre cazuri nu se găsesc lângă noi doar un astfel de "realist" ci mai mulți. Iar conform vorbei românești "dacă un om îți spune că ești beat nu-i nimic dar când îți spun trei atunci mai bine te du la culcare", foarte mulți oameni renunța la a-și urma calea ce le-o cere inima în urma mai multor astfel de descurajări. Cunosc atâtea cazuri de renunțări încât aș putea povesti cel puțin o săptămână. Cazul Gabrielei Artene care a ajuns să cânte pentru prima oară pe scenă abia la 58 de ani este doar unul dintre ele (link).

Privită din punct de vedere energetic, situația este mai complexă decât pare la prima vedere. Aparent este clar că cel care descurajează se alimentează energetic din renunțarea celui descurajat. Concret: în situația (potențială) în care cel care dorește să facă o schimbare chiar ar reuși să o facă cu succes, el ar ieși din zona numită generic "la tăți ni-i greu" și astfel ar căpăta alt statut în fața celui care l-a descurajat. Caz în care ego-ul "descurajatorului" ar avea bineînțeles de suferit. Renunțarea celuilalt însă îi aduce acestuia un gram de confort/securitate.

Este evident că majoritatea oamenilor care obișnuiesc să-i descurajeze pe cei din jurul lor, cei care se autodenumesc "realiști", nu sunt neapărat conștienți că fură energie de la cei pe care îi descurajează. Însă faptul că nu știu asta nu îndulcește cu nimic stuația și nici nu le redă celor descurajați puterea de a-și urma visele.
Spuneam că situația este mai complexă și asta deoarece este important de conștientizat care sunt motivele care îi imping pe oameni să îi descurajeze pe cei din jurul lor. O analiză simplă a situațiilor în care suntem tentați să-i descurajăm pe ceilalți ne conduce către un singur motiv iar acela este despre noi înșine: îi descurajăm pe ceilalți pentru ca nu cumva ei să "ne-o ia înainte" în vreun fel, ca nu cumva să facă ce noi nu suntem în stare să facem sau pur și simplu să ne demonstreze că ceva este posibil atunci când noi credem că e invers. Facem asta proiectând pe cei din fața noastră neputințele și tiparele noastre mentale (link). Iar asta vine în mod evident din lipsa încrederii pe care o avem în noi înșine.

Nu e de judecat sau de condamnat o astfel de situație. Deoarece lipsa încrederii în sine a ajuns un "sport" internațional, nu ține de rasă, de naționalitate și de nimic altceva. Facem sau am făcut cu toții astfel de lucruri. Părinții își descurajează copiii, iar copiii când se maturizează își descurajează copiii la rândul lor, profesorii descurajează elevii și studenții, prietenii între ei, etc. Ne-am descurajat unii pe ceilalți atât de mult încât s-a format un fel de cerc vicios din care se poate ieși doar cu foarte multă voință.

Dar oare dacă acum știm cum funcționează aceste lucruri nu ar fi de-ajuns ca să încetăm și să schimbăm acest gen de comportament? Ar cam trebui să fie. Cred că este timpul să înțelegem și alegem conștient avantajele independenței energetice (link).

M-am gândit mult care să fie granița dintre realism și descurajarea de tip pesimist, însă am regăsit concluzia gata concentrată într-o discuție purtată de doi prieteni ai mei, iar motivul pentru care v-o redau exact așa aici este pentru a încheia într-un ton amuzant:
V.- De ce ești tu așa pesimist și mereu îi descurajezi pe ceilalți?
R.- Păi nu-i descurajez, eu sunt doar realist, eu îi aduc cu picioarele pe pământ.
V.- Dacă doar i-ai aduce cu picioarele pe pământ ar fi una, dar tu îi trântești cu fundul de pământ ceea ce e cu totul alta...:))

Dacă sunteți în preajma unor astfel de "realiști"...poate că ar fi indicat să vă îndepărtați puțin pentru a vă recăpăta puterea interioară (link) și a vă realiza visele voastre cele mai dragi. Aveți sigur puterea asta!

Iată mai jos un fragment dintr-un film minunat care merită revăzut de câte ori uităm ce există în noi, în fiecare, fără deosebire.
*** Filmul întreg poate fi văzut aici (link) sau aici-link după îndepărtarea reclamelor, asta dacă nu cumva aveți deja DVD-ul în colecție că oricum, merită. *:x îndrăgostit lulea


***Celelalte trei articole anterioare din această serie se găsesc aici: link 1, link 2, link 3.

Celor care vor să înțeleagă mai bine mecanismele vampirismului energetic, recomand următoarele cărți (cele de la Libris beneficiază de transport gratuit pentru orice comandă oriunde în țară):
- "Pofte demonice. Vampirul psihic din noi și din ceilalți" -Barbara E. Hort- comandă online aici-link;
- "Vampirii energetici" -Albert J. Bernstein- comandă online aici-link;
- "Dragoste sau sclavie?" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Iubiri toxice" -Walter Riso- comandă online aici-link;
- "Oameni toxici" -Marsha Petrie Sue- comandă online aici-link.


Dacă ești pentru prima dată aici, îți spun bine ai venit! Toate articolele și materialele pe care le vei găsi în acest spațiu virtual au darul de a ne ajuta să creștem și să devenim din ce în ce mai conștienți de posibilitățile noastre și de natura realității în care trăim. Poți căuta un subiect anume utilizând listele "Articole recomandate" și cea a cuvintelor cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   


vineri, 12 iulie 2013

Cunoașterea și tiparele mentale

Mai multe experiențe mi-au demonstrat de-a lungul vremii că este foarte greu să-mi opresc tiparele mentale când sunt martora unor întâmplări, experiențe de viață sau când cunosc o persoană. Mi-am dat seama că aceste tipare îmi limitează uneori aproape în totalitate bucuria cunoașterii conștiente.

În cazul când intrăm în contact pentru prima dată cu o persoană ,aflarea vârstei, datei nașterii (zodiei), locului în care  s-a născut și/sau trăiește și uneori chiar a numelui său ne activează tipare mentale care ne determină să etichetăm persoana și să o încadrăm (uneori chiar inconștient) în categoriile de persoane pe care le-am cunoscut deja (de aceeași vârstă, zodie, din același loc, etc.). Din astfel de etichetări s-au născut și bancurile legate de diversele etichete (blonde, ardeleni, moldoveni, etc.).  Același lucru se întâmplă și cu preferințele persoanei cu care comunicăm. Probabil vi s-a întâmplat ca în cazul când (de exemplu) cineva spune că ascultă rock să vă apară în minte instantaneu imagini cu rockeri rebeli și să fiți puternic tentați să credeți că persoana pe care o aveți în față este exact la fel cu cei ale căror imagini v-au năvălit în minte.

Foarte multe lucruri se întâmplă conform acestui mecanism. Și nu vorbesc aici numai despre a avea răbdarea să cunoaștem pe cineva, ci despre răbdarea de a cunoaște toate lucrurile care ne înconjoară. Această răbdare mie acum mi se pare extrem de importantă. Asta deoarece în caz contrar pierdem mult din bucuria descoperirii și mai ales din minunea care este înmagazinată în fiecare om în parte și în fiecare lucru din jurul nostru.

A fost nevoie de foarte multe experiențe de viață care să-mi demonstreze câtă bucuire am pierdut ca să ajung acum să mă opresc din etichetări și preconcepții și să le conștientizez toxicitatea. Nu spun că-mi reușește 100% mereu, mai am și acum scăpări la acest capitol din cauza faptului că nu e tocmai ușor să-ți controlezi permanent tiparele mentale (link). Însă știu clar că cele mai frumoase momente pe care le-am trăit până acum sunt cele în care am reușit să-mi opresc prejudecățile în virtutea oferirii celuilalt a cadrului necesar libertății totale de exprimare a tot ceea ce el este. Cele mai calde momente au fost acelea în care doar am fost prezentă și am ascultat. Acestea au fost momentele în care am simțit sacrul minunii numite Viață dincolo de orice iluzie.

Eu cred că acest mod de abordare a lui „a cunoaște pe cineva” este dovada supremă a dorinței sufletului de a cunoaște pe acel cineva. Cred că a observa fără a judeca este calea spre adevărata cunoaștere atât interioară cât și exterioară.

Vă invit să vizionați un mic fragment dintr-un stasang cu Mooji în care acesta explică simplu ce înseamnă percepția pură. Vizionare plăcută! (Dacă subtitrarea nu apare automat, o puteți seta din butonu cu formă de rotiță după ce pornește video-ul)


În strânsă legătură cu acest articol sunt și articolele de aici (link), aici (link) dar și acesta (link). Celelalte articole care conțin fragmente din dialogurile lui Mooji se găsesc aici (link).
Iată și câteva cărți care merită lectura adevăraților Căutători ai cunoașterii (la comanda online transportul este gratuit oriunde în țară indiferent de valoarea comenzii):
"Doar rămâi tăcut" - H.W.L. Poonja (Papaji - maestrul lui Mooji) - comandă online aici-link;
"Dizolvarea egoului. Realizarea sinelui" - David R. Hawkins - comandă online aici-link;
"Evanghelia lui Ramana Maharshi" - Ramana Maharshi - comandă online aici-link - 15%reducere;
"Eliberarea de cunoscut" - Jiddu Krishnamurti - comandă online aici-link;
"Experiența conștientizării" - Ovidiu Brazdău - comandă online aici-link;
***
Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, mă bucur că ești aici! Sper să găsești subiecte care să-ți placă în tabelul cu cuvinte cheie din coloana din dreapta. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag   *>:D< îmbrăţişare



marți, 2 aprilie 2013

Mitul numit "prima impresie"

Spunea cineva într-o conferință că prima impresie despre un om se formează în primele 30 de secunde iar după acestea există cam 3 minute în care această impresie se întărește total. Tot acolo se spunea că  anumite studii arată că este nevoie de cel puțin 19 impresii secundare consecvente care să poată șterge impresia inițială (atât de puternică este). Probabil ați observat că multor oameni nu le sunt suficiente nici o sută de post-impresii ca să și-o schimbe pe prima, dar ăsta este alt subiect.

Nu am să mă opresc nici la cât de sincere sunt primele afișări de imagine, deoarece probabil știe toată lumea că ele sunt oricum regizate, cosmetizate, etc., tocmai din motivul de mai sus. Alte nuanțe vreau să punctez astăzi.

Pe mine concluziile din prima frază m-au întristat. Pentru că asta denotă superficialitate. Multă. Pentru că pe de altă parte o vorbă românească spune că "nu ajunge o viață de om pentru a Cunoaște pe cineva". Și e adevărat. Dar nu doar de aceea.

Eu cred că s-a ajuns prea departe cu această "primă impresie". O întreagă industrie din cadrul dezvoltării personale ne învață trucuri despre limbajul nonverbal și despre cum să stăm pe scaun, cum să zâmbim, cum să rotim ochii pentru a minți cât mai frumos/credibil (pentru a "da" bine 😁) la o întâlnire de afaceri sau de altă natură. S-a ajuns să se piardă din vedere esența interacțiunii și comunicării umane sau mie îmi scapă ceva?

Este adevărat că uneori ne pasă de impresia pe care o lăsăm în jur (mai mult sau mai puțin în funcție de context), dar oare ce este mai important:
  • să construim în ochii celorlalți o imagine și să trăim cu teama că la un moment nu vom mai putea "ține pasul" cu imaginea, sau
  • să eliminăm pe cât posibil așteptările celorlalți asumându-ne riscul autenticității dar câștigând eliberarea de teamă ?
Dincolo de stabilirea priorităților de mai sus, referindu-mă acum la cazul când noi suntem în poziția de observator, mă întreb - ne ajută la ceva faptul că lăsăm prima impresie să se întipărească, să ne domine părerea despre un om? Aș spune că nu, dimpotrivă, pierdem foarte mult. Pierdem bucuria de a-i lăsa timp să se deschidă, să se manifeste în splendoarea în care o poate face fiecare ființă în parte atunci când este scutită de etichetări și judecăți mereu premature.

Judecățile și etichetele pe care le aplicăm celorlalți rănesc. Uneori rănesc atât de tare încât întârzie sau chiar opresc definitiv înflorirea ființei într-un domeniu oarecare în care ar face-o în cazul când ar fi încurajat. Sau măcar lăsat în pace.

Sunt sigură că ți s-a întâmplat și ție măcar o dată să ți se taie aripile când ai vrut să zbori. Să fii descurajat de ceilalți când ai avut un proiect personal drag ție sau când ai vrut să te manifești altfel decât ce consideră ceilalți ca fiind "normal" (din punctual lor de vedere). Nu te întreb cum a fost pentru că știu deja. Toți am trecut prin această experiență.

Întrebarea este cum de încă putem să-i descurajăm pe ceilalți dacă noi înșine am trecut deja prin asta și știm cum e? Sau revenind strict la subiectul de azi, cum de încă putem să ne oprim la prima impresie când știm că fiecare dintre noi a suferit măcar o dată din cauza celor care au făcut asta cu noi?

Cum ar arăta această realitate dacă în clipa când prima impresie vrea să se întipărească în mintea noastră, noi, fiecare, am opri-o și i-am da răgazul celuilalt să se dezvăluie fără să-l judecăm/etichetăm (nu doar la prima interacțiune, dar nici la a doua, nici la a treia,...)?

***
Sunt multe, foarte multe exemple care demontează mitul "primei impresii", dar am ales astăzi unul pe care l-am întâlnit ieri întâmplător. Ar fi bine de simțit, nu doar de privit. Pentru cei care nu cunosc limba engleză precizez că acest om nu a cântat niciodată în fața nimănui, nici măcar a familiei, din cauza respingerii pe care au manifestat-o față de el toți cei care s-au oprit la....prima impresie. Vizionare plăcută..


Și ca să aduc și un exemplu românesc, în caz că nu ați văzut-o, merită să o ascultați pe Gabriela Artene din Iași, care a reușit abia acum să-și depășească prejudecățile și să-și dezvăluie vocea minunată - (link).

! Dacă îți dorești să depășești o situație de conflict în relații sau ai nevoie de susținere sau ghidare în transformarea interioară - îți pot fi alături. Îmi poți scrie un mesaj pe adresa: adina.amironesei@yahoo.com și vom programa o ședință de consiliere. Despre mine găsești informații aici-link.
***
Articole conectate:
- Jumătate din înțelegerea lumii,
-
3 pași importanți pentru relații armonioase și
-
 IERTAREA - aspecte esențiale și o schimbare de perspectivă. Un documentar din lista "musai" de (re)văzut este aici-link.

Cărți recomandate pe tema articolului:
- "Vrăjitoare și oameni înspăimântători. Ostilitatea în viața cotidiană și depășirea ei" -J. H. Berke- comandă online aici-link;
- "Cum să-ți controlezi furia" -Albert Ellis, Raymond Chip Tafrate- comandă online aici-link;
- "Agresivitatea pasivă" -T. Murphy, L. H. Oberlin- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni fac lucruri rele" -Debbie Ford- comandă online aici-link sau aici-link;
- "Partea intunecată a căutatorilor de lumină" -Debbie Ford- comandă online aici-link;
- "De ce oamenii buni săvârșesc fapte rele" -James Hollis- comandă online aici-link;
- "Efectul Lucifer" -Philip Zimbardo- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce îți face bine să faci BINE" -David R. Hamilton- comandă online aici-link sau aici-link;
- "De ce nu vrem iertarea?" -Harriet Lerner- comandă online aici-link;
- "Iertarea - cea mai mare putere vindecătoare" -Gerald G. Jampolsky- comandă online aici-link;
- "Dansul relațiilor" -Harriet Lernerpoate- comandă online aici-link;
- "Iubirea înseamnă renunțarea la frică" -Gerald G. Jampolsky- comandă online aici-link.
***
Dacă este pentru prima dată când ai ajuns pe această pagină, îți urez bun venit! Sper ca ceea ce vei găsi să-ți aducă un strop de informație și/sau bucurie în plus. Abonează-te la newsletter și vei primi pe mail articole, recomandări de filme, dar și alte materiale care nu apar pe blog. Te mai aștept
cu drag 💗